31
None

Combaterea stresului prin activitate fizică bine normată

Stresul are o strânsă influență asupra tulburărilor metabolice ale organismului, asupra inducerii bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale, infarctului, neoplaziilor, deci modificarea mediului intern al organismului cu conducerea către bolile cronice în final, atunci când stresul din acut se transformă în stres cronic.

Stresul face parte din viața noastră și nu trebuie ignorat ci gestionat mai bine. Sportul, exercițiul fizic, așa cum arată toate studiile, este benefic în gestionarea stresului de la vârsta copilăriei, a adolescenței, indiferent de sex, de activitatea zilnică, de profesie, lucru valabil inclusiv la persoanele vârstnice. De asemenea, activitatea fizică este utilă atunci când apar semnele depresiei și anxietății și când există tulburări de somn. Activitatea fizică poate regla și modifica somnul, punându-și amprenta asupra calității acestuia.

Sunt necesare recomandări standardizate, stabilirea unor protocoale prin care să poată fi gestionată depresia, anxietatea, tulburarea somnului și stresul în viața noastră. Activitatea fizică, sportul, mișcarea pot fi aplicate în programe care să fie adaptate vârstei, sexului și locului unde se pot desfășura astfel de programe. Activitatea fizică trebuie să fie asociată și preocupărilor pentru o nutriție sănătoasă, un regim al somnului și un program profesional la care suntem expuși sau pe care ni le stabilim ca să avem un confort.  Se pot implementa protocoale, se pot stabili niște parametri standardizați, astfel încât anumite activități (durată, intensitate, repetitivitate sau cât anume în timp- săptămâni? luni?) să fie practicate astfel încât să ameliorezi simptomele anxietății, depresiei, tulburării somnului și într-un final să poți contracara efectele stresului. Aceste protocoale care trebuie stabilite sunt un fel de rețetă, așa cum există rețetă medicamentoasă, regim igieno-dietetic.

În urmă cu 20-30-40 de ani, atunci când stabileai un plan terapeutic pacientului, primul punct era regimul igieno-dietetic, adică stilul de viață, comportamentul față de alimente, față de mișcare și față de cum gestionezi timpul tău liber. Astăzi se uită acest punct important și se trece direct la medicație. Eu readuc în discuție regimul igieno-dietetic la care trebuie să revenim cu toții și, exact cum se prescriu medicamente pe o rețetă sau exact cum se prescriu terapii nutriționale și diete pacienților noștri, să prescriem, ajungând la un consens, anumite rețete privind activitatea fizică.

Rețetele privind activitatea fizică ar trebui să cuprindă tipul de activitate sportivă: la sală, alergare în aer liber, înot, ciclism, yoga, pilates sau alte activități în studiouri de gimnastică aerobă, totul raportat la patologia pacientului, căruia i se sugerează activitatea sportivă cea mai potrivită. Iar în cadrul acestei activități se recomandă frecvența, nivelul intensității, dacă necesită sau nu supraveghere, dacă se desfășoară individual sau în grup, dacă face apel și la alte activități, de exemplu gospodărești, activități de agrement cum ar fi vâslitul, badminton, sporturi care socializează etc.



Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha