Pentru ca să apară un episod de reflux gastroesofagian trebuie să fie îndeplinite două condiţii: conţinutul gastrointestinal să fie „pregătit” de a reflua (prin diverse mecanisme), şi să fie compromis mecanismul antireflux al capătului esofagian inferior.
Clinic, pacienţii pot prezenta: senzaţie de arsură retrosternală, regurgitaţii acide, de obicei, durere la deglutiţie (înghiţire) în esofagitele severe şi, nu de puţine ori, şi simptome respiratorii sau cardiace, care pun probleme de diagnostic diferenţial (ex. dispnee ca în astm, tuse nocturnă ca în insuficienţa cardiacă, dureri precordiale ca în angina pectorală). O anamneză corectă şi amănunţită însă ajută la diferenţiere.
În sprijinul stabilirii diagnosticului de boală de reflux gastroesofagian şi esofagită de reflux se folosesc explorările paraclinice: examen radiologic baritat, înregistrarea pH-ului intraesofagian, endoscopia digestivă superioară, biopsia mucoasei esofagiene, studiul motilităţii esofagiene, alte teste speciale.
Complicaţiile care pot surveni în cazul acestor afecţiuni sunt: stenoza esofagiană („strâmtarea” sfincterului esofago-gastric, ceea ce împiedică trecerea alimentelor din esofag în stomac, cu slăbire marcată consecutivă); hemoragia digestivă superioară (care duce la anemie); perforaţia (rară); esofagul Barrett (stare precanceroasă); cancerul esofagian. Complicaţii majore pot apărea şi la pacienţi fără simptome!
Tratamentul îşi propune să diminueze refluxul gastroesofagian, să obţină un reflux inofensiv, să crească gradul de eliminare a esofagului şi să protejeze mucoasa esofagiană. Pentru a atinge aceste obiective se aplică măsuri generale şi un tratament medicamentos specific. Tratamentul chirurgical se foloseşte în cazurile complicate.
Cauze
Cercetătorii au arătat ca SEI se relaxează atunci când restul esofagului prezintă activitate. Modificările anatomice, cum ar fi hernia hiatală, pot de asemenea, să contribuie. Alţi factori: obezitatea, graviditatea, fumatul, alimentele grase, ciocolata, citricele, cafeaua, sucurile carbogazoase, usturoiul, ceapa, menta, condimentele, roşiile.
Simptome şi diagnostic
Simptomele BRGE necomplicat sunt:
• pirozisul retrosternal - senzaţie de arsură ce survine după masă;
• regurgitaţia - resimţirea alimentelor acide în cavitatea bucală;
• greaţă sau vărsătură.
Complicaţiile BRGE pot fi:
ulcerul - acidul refluat din stomac lezează peretele esofagian, rezultând esofagita, adică inflamaţia esofagului; scopul inflamaţiei este de a neutraliza efectele acidului şi de a începe procesul de vindecare, dacă leziunile sunt profunde apare ulcerul; ulcerul şi inflamaţiile peretelui pot să erodeze vasele esofagiene şi să determine hemoragii;
stricturile - ulcerele esofagiene se vindecă cu cicatrice, tardiv acestea se transformă în stricturi care pot obstrua conductul şi bloca trecerea alimentelor; esofagul Barrett - esofagita şi lezarea repetată a peretelui esofagian determină modificarea celulelor şi transformarea lor în precanceroase. Esofagul Barrett apare la 10% dintre bolnavi;
tuse şi astm - terminaţiile nervoase din zonele afectate sunt iritate de acid, producând pirozis, şi stimulând reflexul de tuse, declanşând totodată accese de astm;
inflamaţia laringelui - dacă alimentele regurgitate trec de sfincterul esofagian superior SES, acestea pot intra în laringe şi faringe provocând tuse cronică şi astm;
pneumonia de aspiraţie - este inflamaţia plămânilor prin aspirarea de alimente - aceasta poate determina tuse sau poate rămâne asimptomatică şi conduce la fibroză pulmonară,
inflamaţia urechii medii şi a sinusurilor feţei - faringele comunică cu urechea medie printr-un conduct – trompa lui Eustachio -, determinând adenoidita, otita medie; faringele comunică şi cu cavităţile nazale, iar acestea cu sinusurile feţei - sinuzite.
Diagnostic
BRGE este diagnosticată prin anamneza pacientului, care relevă simptomele sugestive şi anumite teste de laborator.
Endoscopia poate confirma diagnosticul dacă pacientul are esofag Barrett sau esofagită. Aceasta ajută şi la excluderea cancerului esofagian. Examenul radiologic după administrarea orală a unei soluţii cu bariu poate evidenţia pasajul rapid al acestuia.
Manometria este un procedeu prin care se măsoară presiunea exercitată de SEI la deglutiţie. Biopsia esofagiană este utilizată în determinarea cancerului esofagian.
Teste de motilitate esofagiană pentru a observa modificările peristalticii.
Teste de măsurare a cantităţii de acid eliberate de stomac.
Tratament
Unul dintre cele mai simple tratamente ale BRGE este schimbarea stilului de viaţă: evitarea alimentelor care produc reflux, ridicarea capului în timpul somnului cu o pernă în plus, mestecarea de gumă (aceasta creste secreţia de bicarbonat în sucul gastric şi neutralizează acidul).
Medicaţia cuprinde:
Antiacidele neutralizează acidul gastric, dezavantajul fiind reprezentat de perioada scurtă de acţiune a acestora, care se încheie odată cu golirea stomacului - de aceea se administrează o a doua doză de antiacide la două ore după masă; exemple: antiacidele pot fi pe bază de Ca, Mg, Al - carbonat de Ca. Antiacidele pe bază de Al au tendinţa de a cauza constipaţie, iar cele cu Mg, diaree.
Antagoniştii histaminici sunt eficienţi pentru o neutralizare a secreţiei de acid prelungite. Histamina este o substanţă eliberată de peretele stomacului, care stimulează secreţia de acid. Antagoniştii histaminici vor bloca receptorii histaminici H2. Aceştia trebuie luaţi cu minimum 30 de minute înainte de masă pentru a fi eficienţi. Patru tipuri de antagonişti sunt astăzi utilizaţi: ranitidina, cimetidina, nizatidina şi famotidina.
Inhibitorii pompei de protoni prezintă avantajul de a bloca complet secreţia de acid. Aceştia sunt folosiţi atunci când antihistaminicele nu dau rezultate sau când există ulcere sau esofag Barrett, iar refluxul nu trebuie să fie acid. Există cinci tipuri de inhibitori aprobaţi pentru tratament: omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol şi rabeprazol. Medicamentele prokinetice acţionează prin stimularea musculaturii tractului digestiv. Metoclopramidul este unul dintre acestea. Prokineticele sunt cele mai eficiente dacă sunt luate la 30 de minute după masă şi o nouă doză la culcare.
Barierele mecanice sunt tablete compuse dintr-un antiacid şi un agent plastic care se dezintegrează în stomac şi se transformă într-un cauciuc ce pluteşte la suprafaţa conţinutului, formând o barieră fizică. Combinaţia cuprinde gel de hidroxid de Al, trisilicat de Mg şi alginat.
Chirurgia este o opţiune atunci când medicamentele nu sunt eficiente. Procedura utilizată este fundoplicatura, numită şi chirurgie antireflux. Chirurgia este foarte eficientă în ameliorarea simptomelor. 80% dintre aceştia vor avea o evoluţie foarte bună, simptomele revenind abia după 10 ani.
Endoscopia este o procedură introdusă recent, care implică suturarea SEI, neinvaziv.
O altă tehnică foloseşte iradierea SEI determinând leziuni care se vor cicatriza şi vor strânge inelul muscular, micşorându-i diametrul.
A treia tehnică implică injectarea de polimer în SEI, crescând astfel presiunea acestuia.
Dr. Claudia Maria Stoia
medic primar pneumolog
www.medicpneumolog.com
