Dermatita atopică – o problemă de sănătate publică

Scris de Prof. dr. Alexandru Tătaru - UMF “Iuliu Haţieganu” 1785 afisari
11:50:14, Joi 10 Noiembrie 2016

Dermatita atopică la copil şi adult tinde să devină o problemă de sănătate publică.Toate rapoartele din literatură indică o continuă creştere a incidenţei acestei afecţiuni în ţările dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Exstimarea pentru românia ajunge la 15 – 20% dintre nou-născuţi.

Este sigur că intervine o predispoziţie genetică, unele gene au fost incriminate pe bază de studii că favorizează instalarea stării atopice, este extrem de probabil că nu cunoaştem încă toate genele implicate şi că ceea ce nu cunoaştem aproape de loc este modul de interacţiune între genele implicate şi respectiv modul de interacţiune între grupul de gene implicat şi factorii favorizanţi / declanşatori din mediul ambient.

Ceea ce se ştie cu siguranţă este faptul că fondul genetic doar favorizează apariţia bolii, care se poate manifesta clinic sau nu, cel mai probabil printr-un cumul de factori externi declanşatori, după care se autoîntreţine, cu sau fără alergizări multiple, în general până la vârsta adultă, când manifestările clinice se reduc sau dispar.Rămân circa 10% din cazuri active restul vieţii sau dezvoltă primele manifestări clinice după pubertate, caz în care au şanse mari de a persista indefinit.

Din punct de vedere imunologic dogma centrală acceptată azi este că fondul genetic alterează calitatea răspunsului imun la stimuli antigenici uzuali din mediul ambient. Ca factori externi, expunerea pre-natală a mamelor la poluarea cu monoxid de carbon produs de automobile s-a corelat semnificativ cu incidenţa crescută a DA pe un studiu populaţional larg din Taiwan. Interesantă a fost şi corelaţia negativă găsită, DA nu a fost favorizată de alţi poluanţi importanţi precum oxidul de azot (NO2), oxidul de sulf (SO2) sau microparticule sub 10 microni în aer.

Alt grup de cercetare arată că a găsit o incidenţă sporită a DA la copii născuţi prin cezariană faţă de naşterea naturală şi explică aceasta prin faptul că la naşterea cezariană lipseşte colonizarea bacteriană naturală şi favorabilă cu microbiomul din colonul şi cavitatea vaginală feminină, cu bifidobacterii şi lactobacili care ajung în intestinul nou-născuţilor. La copii cu DA şi născuţi prin cezariană s-a constatat o preponderenţă semnificativă a populării intestinale cu Clostridium spp.

Taguri: Prof. dr. Alexandru Tătaru - UMF “Iuliu Haţieg dermatologie dermatita atopica
Comentarii
Olaru Gheorghe
doresc o programare in vederea unei conultatii spuneti-mi ce acte imi sunt necesare.
09 Mai 2017, 10:36:55 Scor: 0 Aproba Dezaproba
Nume:
Email
(nu va fi publicat):
Telefon
(nu va fi publicat):
Comentariu:
Introdu codul

Completeaza cu atentie codul de mai sus. Literele nu conteaza cum sunt introduse. Pentru alt cod, apasa pe imagine.

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana unui medic sau autor de articole, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul saptamanamedicala.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Rubrici
Evenimente medicale Evenimente

in luna Noiembrie 2017

MEDICAL FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017 MEDICAL FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017

07 Noiembrie 2017

In Brasov
PHARMA FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017 PHARMA FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017

08 Noiembrie 2017

In Brasov
Simpozionul de Alergii Medicamentoase, Bucuresti Simpozionul de Alergii Medicamentoase, Bucuresti

17 Noiembrie 2017

In Bucuresti
CONFER 2017 CONFER 2017

23 Noiembrie 2017

In Iasi
Conferința Națională de Farmacie 2017 Conferința Națională de Farmacie 2017

16 Noiembrie 2017

In Bucuresti