Dermatita atopică se poate manifesta la orice vârstă

Scris de Prof. Dr. Calin Giurcaneanu 1566 afisari
10:01:40, Vineri 16 Februarie 2018
Prof. Dr. Calin Giurcaneanu

Prof. Dr. Calin Giurcaneanu

medic dermatolog, Președinte al Societății Române de Dermatologie (SRD)

În dermatita atopică sunt două mari componente care produc această afecțiune: prima este condiția genetică, moștenire din familie: există gene care pe de o parte predispun cromozomul 5 mai ales procesele de keratinizare ale pielii și acele gene sunt moștenite în așa fel încât keratinizarea superficială a pielii este defectuasă, pielea devine uscată, crăpată, și alte gene care condiționează cromozomul 16, 20, 10 și mulți alți cromozomi, ce condiționează disfuncțiile imunologice din dermatita atopică și care produc în ultimă instanță fenomene imun-alergice. Pe lângă acest concept genetic și care există la absolut toți cei care fac dermatită atopică, vine evident factorul declanșator al dermatitei.

Între factorii declanșatori sunt foarte multe antigene de mediu și  așa-zisele haptene, molecule mai mici, care, cuplate cu proteina din organism devin antigene complete și declanșează procesul. Cel mai frecvent, copilul nou-născut și până la vârsta de 2 ani dezvoltă această atopie pe fondul genetic la câte un produs din laptele de vacă  (lactoglobulina, kazeina) care îi produc acele flush-uri mai ales pe față.

Dermatita atopică se poate manifesta prima dată și  mai târziu, între 2 și 12 ani, să zicem. Adolescentul dezvoltă dermatita atopică pe alte zone, nu atât ca și copilul mic pe obraji, ci în plica cotului, plica oplitee (a genunchiului), inghinală, mai ales în plici pe antebrațe, picioare. Adolescentul dezvoltă aceste leziuni în general la alte antigene decât nou-născutul, cum ar fi: căpșuni, fructe cu semințe, semințele de la roșii, vinete, alune, nuci, etc.

Există o atopie care debutează în viața adultă, de regulă după 20-25 de ani, unde intervin alergeni de contact din mediul înconjurător, de pildă locul unde lucrează, ce alergeni sunt în mediul respectiv, praf, detergenți, care se manifestă pe zonele expuse. Acest atopic are foarte multe celule din piele care produc histamina, sunt în stare permanentă de atac al oricărui alergen care produce imunoglobuline E din limfocitele B.  În ultimul timp, cercetările și tratamentele, pe lângă cele cunoscute: antihistaminicele, corticoterapie, imunosupresive, dermatocorticoizii, expunerea la UV, sunt acum și cercetări focusate mai ales împotriva unor mediatori și anticorpi ca imunoglobulinele E, implicate major în dermatita atopică și iată că terapiile de ultimă oră, cele cu anticorpi monoclonari, dau rezultate foarte bune la acești indivizi. Totuși, având predispoziția genetică, chiar dacă el va avea momente excepțional de bune prin diferite tratamente, oricând poate recidiva atunci când revine în contact cu alergenii la care este sensibil.

Comentarii
Nume:
Email
(nu va fi publicat):
Telefon
(nu va fi publicat):
Comentariu:
Introdu codul

Completeaza cu atentie codul de mai sus. Literele nu conteaza cum sunt introduse. Pentru alt cod, apasa pe imagine.

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana unui medic sau autor de articole, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul saptamanamedicala.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Rubrici
Evenimente medicale Evenimente

in luna Mai 2018

Congresului SRATI 2018, Sinaia Congresului SRATI 2018, Sinaia

09 Mai 2018

In Prahova