Fumatul - cea mai evitabilă cauză de boală

Scris de Redactie 1027 afisari
09:24:34, Miercuri 30 Mai 2018
Redactie

Redactie

Se estimează că în lume există 1,1 miliarde fumători (80% în țările slab și mediu dezvoltate, scăzută), iar până în 2025 numărul fumătorilor va ajunge la 1,6 miliarde.

În SUA sunt 48 milioane de fumatori.Prevalența fumatului esta mai mare în grupurile populaționale cu educație scăzută.

Evaluarea impactului economic pe care fumatul îl are asupra societății ia în calcul următoarele:

• mortalitatea

• scăderea anilor productivi

• scăderea duratei de viață datorită bolilor produse de fumat

• povara financiară pe care fumătorul o reprezintă pentru familie, anturaj, angajator și serviciile de îngrijire a șănătății.

Costul fumatului este definit conform OMS ca diferență dintre cheltuielile actuale de sănătate și costurile care s-ar fi înregistrat dacă oamenii nu ar fi fumat.Fumatul este urmat de o povoară economică enormă pentru societate, bolile datorate fumatului generând costuri suplimentare masive sistemului de sănătate și întregii economii. Impactul economic al fumatului este realizat atat la nivel micro cât și macroeconomic.

Perspectiva microeconomică se referă la impactul bolilor și invalidităților provocate de fumat asupra guvernelor, agențiilor guvernamentale, intreprinderi și gospodării individuale.

Perspectiva macroeconomică urmărește impactul pe toți agenții ecomonici în vederea obținerii unei evaluări sociale.

Studiile de impact economic ale fumatului urmăresc atât costurile directe cât și indirecte ale consecințelor biologice, sociale, de mediu ale fumatului cât și cheltuielile directe și indirecte efectuate de cei care achită consecințele fumatului: bugetul statului, sistemele de asigurări, angajatorii și membrii familiei fumătorului.

Costurile directe sunt reprezentate de valoarea lucrurilor și serviciilor consumate de bolile produse de fumat. Costurile legate de îngrijirea sănătății  cuprind costurile spitalizării (pentru bolile produse de fumat), a serviciilor medicale și a medicației administrate.

Costurile indirecte sunt cele legate de productivitatea scăzută datorită morbidității, mortalității și a dizabilităților produse de fumat.

Costurile interne sunt legate de fumător - costuri legate de achiziționarea produselor de tutun, costuri medicale, costuri datorate productivității scăzute.

Costurile externe sunt reprezentate de costurile pentru bolile apărute la persoanele supuse fumatului pasiv, costuri pentru programele publice și de educație, costurile cu tratamente de renunțare la fumat, costurile pentru asigurări.

Fumatul provoacă o povară economică grea în lume, în particular în Europa și America de Nord unde epidemia tabagică este foarte mare. Oamenii de toate vârstele sunt afectați de fumat, dar impactul se manifestă în diferite moduri, în funcție de grupele de vârstă. Fumătorii adulți cu boli produse de fumat au o productivitate scăzută a muncii, copii expusi fumatului pasiv și fumatului la mana a III-a, barbați versus femei - deoarece fumatul are impact diferit în funcție de sex.

Fumatul costă economia mondială peste 1400 miliarde dolari.

În Europa de Est costurile se ridică la 3,6 % din PIB, în restul Europei la 2%, în SUA și Canada la 3%, iar bolile produse de fumat însumează 5,7 % din totalul cheltuielilor mondiale pentru sănătate. Cheltuielile de sănătate legate direct de fumat reprezintă în Europa de Est 10% din totalul cheltuielilor.

Numeroase studii privind povara economică a fumatului au fost făcute în SUA și în tările cu venituri ridicate. Evidențele arată faptul că în țările mediu și slab dezvoltate costurile economice legate de fumat sunt mai mici în comparație cu țările dezvoltate. Explicația ar fi că efectele pe morbiditate și mortalitate apar după o perioadă lungă de fumat sau că aceste costuri sunt subestimate. 1/4 din costul total al tabagismului este reprezentat de 4 țări : China, India, Brazilia, Rusia. Costurile pentru bolile produse de fumat se ridică la 6%-15% din fondurile de sănătate în SUA, unde se cheltuiesc anual 60 miliarde de dolari pentru tratarea bolilor produse de fumat.Un barbat tânăr care începe să fumeze va genera cost medical în exces cu 12.700 de dolari, iar dacă fumează peste 20 țigări/zi va genera un cost în exces de 19.000 dolari.

Pentru o femeie tanară fumătoare, costurile în exces vor fi de 14.800 dolari, iar dacă fumează peste 20 tigari/zi  costul este de 25.800 dolari.

Incidența bolii cardiace la bărbați diferă în funcție de statusul de fumător (rata incidenței / 1000 persoane):

• fumător current - 2,72/1000 persoane,

• fost fumător - 1,98/1000 persoane,

• nefumător -1,51/1000 persoane.

• 32,1 % din bolile cardiace sunt atribuite fumatului.

Costurile anuale pentru tratarea bolii cardiace ce necesită internare diferă în funcție de statutul de fumător (SUA):

• pentru fumătorul  curent - 120 dolari/an,

• pentru fost fumător - 110dolari/an,

• pentru  nefumător - 98dolari/an.

Rata mortalității prin bolile cardiace la bărbat diferă în funcție de statusul de fumător:

• pentru fumător curent - 222,4/100.000 persoane,

• pentru fost fumător - 171,9/100.000 persoane,

• pentru nefumător -138,5/100.000 persoane.

• 26,5% din decesele prin boli cardiace sunt atribuite fumatului.

Mortalitatea datorată fumatului

Fumatul ucide mai multe persoane decat SIDA, consumul de alcool, cocaină, heroină, suicidul, accidentele și incendiile la un loc.

Dacă în anul 2000, la nivel mondial erau 4 milioane decese (2 milioane în țările dezvoltate și 2 milioane în cele în curs de dezvoltare) -70% din totalul deceselor, se estimează că în 2030 vor fi la nivel mondial 10 milioane decese (3 milioane în țările dezvoltate și 7 milioane în cele în curs de dezvoltare). Unul din 2 fumători va fi omorât de dependența sa față de nicotină, iar ½ din decese vor fi la varstă medie (35-69 ani). La fiecare 8 secunde cineva moare ca rezultat al folosirii tutunului.

În SUA 400.000 de oameni mor prematur în fiecare an din cauza bolilor legate de fumat.

Statisticile arată că fumatul cauzează 80% din decesele prin cancer pulmonar, 80% prin bronșită și emfizem și 17% prin boli cardiace.

Mai mult de ¼ din decese prin cancer sunt atribuite fumatului.

Fumatul pasiv produce 600.000 de decese / an, afectând copiii și femeile nefumătoare.

Costurile atribuite fumatului pasiv afectează oamenii de toate vârstele, inclusiv copii și adolescenții expuși acasă sau în locuri publice.

Beneficiile renuntarii la fumat:

• reducerea morbidității și mortalității

• reducerea costurilor sanitare legate de boli

• scăderea riscului de boală

• creșterea longetivității și îmbunătățirea calității vieții

• îmbunătățirea productivității

• reducerea costurilor cu curățarea spațiilor

• reducerea incendiilor cauzate de fumat.

De ce trebuie să intervină guvernele?

• oamenii nu cunosc riscurile folosirii tutunului - 60% din fumători consideră fumatul puțin sau deloc dăunător, astfel încep să fumeze încă de tineri. Cei mai mulți fumători încep să fumeze la sub 20 ani (este vârsta la care tinerii nu iau cele mai bune decizii și nu  iau în calcul ce probleme de sănătate pot să apară).

• nicotina este foarte adictivă, la fel ca heroina și cocaina – mulți fumători consideră că vor fi capabili să oprească fumatul când vor, dar din nefericire acest lucru este greu de realizat;

• fumatul impune costuri pentru alții prin fumatul pasiv, costuri pentru îngrijirea sănătății, costuri pentru familie;

• reclamele firmelor producătoare de țigări conțin mesaje că fumatul îi face pe tineri mai  populari, sexy, atractivi, seamănă cu adulții, speculând vulnerabilitatea specifică tinerilor.

Fumatatul la gravide produce costuri economice mari prin:

• apariția de complicații

• în timpul sarcinii și nașterii,

• nașterea de copii cu greutate scăzută ce necesită internare în unitățile de terapie intensivă neonatologică

• morti subite la nastere.

Intervenții efective

• Informarea

• Avertismentele legate de sănătate pe produsele de tutun

• Interdicții de reclame și promovare a țigării

• Interzicerea fumatului în locurile publice, în mașină și la domiciliu

• Suport de oprire a fumatului.

Costurile socio-economice ale fumatului în România

prevalența fumatului în România este în creștere atât în populația generală cât și în cea feminină.

24,3% (4,42 milioane) de români cu vârsta peste 15 ani sunt fumatori zilnici - 34,9% barbati și 14,5% femei.

51,1% din fumătorii zilnici fumează peste 20 tigari/zi.

Costurile legate de mortalitatea prematură au fost în 2000 de 22.891 milioane de EURO - 6,3% din PIB, unul din procentele cele mai mari din Europa.

Studiu GYT 2013 arata ca în Romania exista un procent de 9,4 % tineri fumatori curenti(10,1% baieti și 8,55 fete);35,5% sunt supusi fumatului pasiv acasa,iar 40% în spatiul public(2013).In Romania se fumeaza zilnic 5 milioane pachete de tigari iar 85% din pacientii cu cancer pulmonar sunt fumatori.46,9% din femei fumeaza zilnic.Vârsta medie la care românii încep să fumeze este de 19 ani.

În 2012 - 1.892.323 de spitalizari în România s-au datorat bolilor produse de fumat.

Din bugetul total al sistemului de sănătate 2012 (22.075.623.000 lei) s-au cheltuit 1.251.716.122,6 lei  pentru bolile produse de fumat ceea ce reprezinta 5,7 % din totalul bugetului.

Internarea pentru bolile provocate de fumat în secțiile de acuți ale spitalelor publice a costat 3.305.10,978 lei.

55% din decesele prin boli respiratorii cronice și 19% din decesele prin boli cardio-vasculare sunt atribuite fumatului.

În 2012 au fost diagnosticate în România 11.644 persoane cu cancer pulmonar, în creștere cu 9,8% față de 2008.

Fumatul este considerat <<cea mai importantă cauză evitabil de boală<<

Reducerea ratei fumatului cu 5% până în 2025 este un scop major al politicii de sănătate publică.

Consumul de tutun în Europa în 2015 a scăzut cu 2 puncte procentuale în comparație cu 2012 (26% versus 28%) și cu 4 puncte procentuale la categoria de vârstă 15-24 (25% versus 29%), vârsta medie pentru debutul fumatului rămâne însă neschimbată 17,6 ani.

În Directiva 2014/40/UE privind produsele de tutun:

• interzicerea aromelor

• introducerea de avertismente de sănătate combinate (imagine și text) care ocupă 65% din suprafața pachetelor de tutun;

• combaterea comerțului ilicit cu produse de tutun.

Taxarea este cea mai bună intervenție - astfel taxele ridicate induc abandonarea fumatului și previn debutul. O creștere cu 10% a prețurilor reduce pierderile cu 4% în țările dezvoltate și cu 8% în țările slab și mediu dezvoltate. Persoanele tinere și cei cu venit redus sunt cei mai responsivi la creșterea prețului, făcându-i să oprească sau să reducă consumul de țigări și să folosească banii economisiți pentru alte cheltuieli.

În Romania, Ministerul Sănătății a introdus din 2017 Programul National <<Stop fumat>> care oferă acțiuni de prevenție a fumatului, tratament și cercetare. Romania și UK sunt singurele țări ce furnizează asistență GRATUITĂ pentru abandonarea fumatului.

Programul posedă o linie verde telefonica <<STOP FUMAT>>: 08008 STOP FUMAT>> ce se regăsește pe fiecare pachet de țigări din România și un site: htpp:///www.stopfumat.eu/index.php.

Tigara electronică:

• în 2015, un procent de 12% din europeni au încercat-o și doar 2% o folosesc în prezent. Tinerii sunt mai susceptibili față de populația adultă: 13% din grupul 15-24 ani, comparativ cu 3% pentru persoanele  peste 55 ani).

• 67% au folosit țigara electronică pentru a se opri din fumat, dar doar 14%  au fost capabili să renunțe, 24% pentru că este atractivă, iar 44% pentru a putea fuma în locurile unde nu este permis.

• 52% din europeni consideră e-țigara dăunatoare.

Folosirea țigării electronice generează costuri economice imprevizibile pentru că este primul pas prin care se realizează adicția față de nicotină.

Comentarii
Nume:
Email
(nu va fi publicat):
Telefon
(nu va fi publicat):
Comentariu:
Introdu codul

Completeaza cu atentie codul de mai sus. Literele nu conteaza cum sunt introduse. Pentru alt cod, apasa pe imagine.

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana unui medic sau autor de articole, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul saptamanamedicala.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Rubrici
Evenimente medicale Evenimente

in luna Octombrie 2018

A VI-A CONFERINŢĂ ARCPA SIBIU, 2018 A VI-A CONFERINŢĂ ARCPA SIBIU, 2018

17 Octombrie 2018

In Sibiu
Farma Practic ediția 69, Eforie Nord Farma Practic ediția 69, Eforie Nord

05 Octombrie 2018

In Constanta
Pancreas 360°, Bucuresti Pancreas 360°, Bucuresti

03 Octombrie 2018

In Bucuresti
Congresul Național de Dermatologie, 2018 Congresul Național de Dermatologie, 2018

03 Octombrie 2018

In Brasov
Zilele Medicului de Medicina Interna, 2018 Zilele Medicului de Medicina Interna, 2018

04 Octombrie 2018

In Cluj