Marile probleme ale supraviețuitorilor unui AVC: comorbiditățile și complicațiile

Scris de Prof. Dr. Alexandru Ovidiu Băjenaru 2733 afisari
08:05:30, Miercuri 12 Iulie 2017
Prof. Dr. Alexandru Ovidiu Băjenaru

Prof. Dr. Alexandru Ovidiu Băjenaru

Șef Secție neurologie, Spitalul Universitar de Urgență, București

Împreună cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral este principalul ucigaș al populației României. Lucrul acesta nu se înțelege, societatea românească nu îl conștientizează suficient și acestui domeniu nu i se dă importanța cuvenită în strategiile de sănătate, deși suntem pe penultimul loc în Europa, conform statisticilor OMS.

Dar, dacă mortalitatea e dramatică, cel puțin la fel de dramatică este situația supraviețuitorilor unui AVC. Noi nu trebuie să avem o psihologie de tip ” cine moare și cine supraviețuiește”, ci să încercăm să asigurăm calitatea vieții pacienților noștri și, în caz excepțional, a supraviețuitorilor acestei drame care este accidentul vascular cerebral. Pentru că totuși, marea majoritate a pacienților cu AVC supraviețuiesc, problema este cum? Sechelele după AVC, care înseamnă nu numai tulburări motorii, astea sunt cele mai evidente, impresionează cel mai mult, dar nu e mai puțin invalidantă tulburarea de limbaj, afazia, tulburările psihologice, degradarea cognitivă, evoluția spre demență, pe de o parte. Pe de altă parte, accidentul vascular cerebral nu este o boală în sine, el este întotdeauna complicația a altceva. AVC-ul este o cauză a unei boli sau mai multor boli. De obicei sunt mai multe. Atunci, o mare problemă a acestor pacienți, ca să avem o imagine de ansamblu asupra lor sunt comorbiditățile și complicațiile. Comorbiditățile sunt foarte variate și de obicei nu e una ci 3-4-5 sau mai multe, boli metabolice, vasculare, infecțioase. Apoi, apar complicațiile la care însuși accidentul vascular cerebral dispune.

De ce spun aceste lucruri? Pentru că pacientul cu AVC, în toate etapele de evoluție a acestei boli trebuie tratat ca pacient, integrativ, cu toate problemele lui și nu pe bucăți. Orice strategie terapeutică trebuie foarte bine personalizată și dacă ne vom axa pe un anumit deficit, neglijându-le pe celelalte, putem face mai mult rău decât bine. Asta înseamnă evaluare foarte riguroasă, lucrul în echipă după ce neurologul și-a făcut partea care îi revine în faza acută a AVC-ului, urmează apoi echipa în care neurologul este pivorul. Boala este una neurologică și în toate etapele, neurologul trebuie să integreze și să colaboreze cu medicii din celelalte specialități: medic de recuperare, logoped, psiholog, consilier pentru viață socială, pentru că pacientul este o ființă umană nu un obiect. Pe acest fond trebuie înțeleasă problema recuperării post AVC, pe componente integrative, care trebuie să funcționeze coerent în beneficiul bolnavului.

NR: Fragment din cuvântul Prof. Ovidiu Băjenaru expus cu ocazia mesei rotunde pe tema „Recuperarea post-AVC: strategii eficiente în managementul spasticității de membru superior“.

Comentarii
Durlan
Poate fi con săltat si sotul meu daca a avut un avc in 13 ian2017,s8i daca da cu e trebuie de facut .multumesc.
26 August 2017, 12:26:31 Scor: 0 Aproba Dezaproba
Nume:
Email
(nu va fi publicat):
Telefon
(nu va fi publicat):
Comentariu:
Introdu codul

Completeaza cu atentie codul de mai sus. Literele nu conteaza cum sunt introduse. Pentru alt cod, apasa pe imagine.

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana unui medic sau autor de articole, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul saptamanamedicala.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Rubrici