Ministerul Sănătăţii a cerut un buget mai mare în 2015, pentru a fi incluse creşterile salariale promise, bursele pentru rezidenţi şi noi programe de sănătate, una dintre noutăţi fiind testarea genetică pentru cancer, a declarat marţi ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, la conferinţa MEDIAFAX.
Ministrul Sănătăţii, Nicoale Bănicioiu, a spus că bugetul Sănătăţii a fost, în 2014, de 4,4 miliarde de lei, iar pentru 2015 a solicitat ca această sumă să crescă, astfel încât să poată fi incluse creşterile salariale anunţate, menţinerea burselor pentru medicii rezidenţi, dar şi finanţarea unor programe naţionale de sănătate noi, una dintre propuneri vizând efectuarea de teste genetice pentru cancer.
"Banii sunt o problemă pană la un anumit punct. Problema este cum gestionezi aceşti bani ca să ajungă pe ceea ce trebuie să fie cheltuiţi. Nu cred că, cu cât ai mai mulţi bani, problemele se rezolvă. Noi trebuie să facem un mecanism care să funcţioneze. La medicamente, nu am vorbit de suplimentarea de buget, pentru că noile molecule nu au adus cheltuieli suplimentare de buget. Noi am cerut un buget mai mare şi discutăm cu Ministerul de Finanţe. L-am fundamentat foarte bine şi trebuie să avem o colaborare foarte bună instituţională, dar şi a miniştrilor de resort. Am solicitat o creştere şi mă aştept ca bugetul să fie peste 4,4 - 4,5 milioane de lei. (....) Consider o prioritate majoră bugetul alocat pentru programe naţionale de sănătate, unde prevedem o creştere suplimentară, pentru a elimina sincope şi disfuncţii, de la 740 milioane de lei la 882 milioane de lei în 2015", a declarat ministrul Bănicioiu, la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.
Nicoale Bănicioiu a precizat că sunt mai multe discuţii privind programele naţionale de sănătate, fiind în plan şi introducerea de programe noi.
"Spre exemplu, dorim să reluăm programul de fertilizare in vitro. Aşa cum am spus, în buget includem şi partea de testare a hipoacuziei la nou-născuţi şi luăm în calcul şi o suplimentare de buget pentru programul de cancer, dar ne gândim să introducem partea de testare genetică pentru bolnavii de cancer. Sper să fie posibil acest fapt şi în România. Suplimentări vor fi şi pe programul «Mama şi copilul» şi tot ce înseamnă prematuri. Şi la programul de transplant ne gândim la suplimentarea veniturilor. Proiectul de buget are în calcul şi creşterile salariale propuse, dar şi bursele pentru medicii rezidenţi", a mai spus ministrul Sănătăţii.
Referindu-se la testările genetice pe partea de oncologie, ministrul Sănătăţii a explicat că acestea sunt valabile pentru leucemie şi se doreşte ca în anul viitor să nu apară sincope, dar că şi alte tipuri de cancer ar putea beneficia de astfel de testări.
"Noi aducem partea de finanţare. Protocoalele şi recomandările le aşteptăm de la comisia de oncologie. Este, dacă vreţi, un subprogram naţional care să asigure chiar până la ce este necesar pentru testare. Sumele nu sunt foarte mici, din păcate, dar dacă reuşim să drămuim lucrurile, spre să putem demara chiar din prima parte a anului, dacă nu, în a doua parte, după rectificare, vom avea sume consistente", a precizat ministrul Sănătăţii.
Cardul national de sanatate
Funcţionarea cardului naţional de sănătate de la 1 ianuarie 2015 este viabilă, este o ţintă care va fi atinsă, deşi au fost foarte mulţi sceptici care au spus că nu vom reuşi să facem acest lucru, a declarat marţi ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, la aceeasi conferinţa
"Ne apropiem de 90 la sută în ce priveşte procentul de distribuţie a cardurilor. E ţinta pe care ne-am propus-o şi erau foarte mulţi sceptici că vom reuşi să facem acest lucru posibil. Ce vă anunţam eu, că 1 ianuarie 2015 este data de funcţionare a sistemului şi a cardului de sănătate, acum e mai mult decât posibilă, este viabilă", a spus ministrul Nicoale Bănicioiu la conferinţa Mediafax Talks about Health Reform.
Ministrul Sănătăţii a adăugat că toate guvernările au avut ca deziderat cardul naţional de sănătate şi, chiar dacă de fiecare dată se spunea că reforma este gata în 99,9 la sută, aceasta nu a fost finalizată.
"Ştim cu toţii discuţiile. A fost un deziderat pe care l-au avut toate guvernările. Ştiu că toţi au spus că au lăsat 99,9 la suta reforma gata, dar anul acesta, noi, din martie, am tipărit aproape 12,5 milioane de carduri. Banii au fost alocaţi anul acesta, o parte şi la rectificare, dar am vrut ca tot procesul de printare să fie finalizat anul acesta. În paralel, a demarat procedura de achiziţie a serviciilor de distribuţie, finalizată la termenele prevăzute de noi. În momentul în care am tipărit ultimele carduri, am reuşit să finalizăm şi achiziţiile serviciilor de distribuţie", a mai spus ministrul Bănicioiu.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, a declarat, tot la conferinţa MEDIAFAX, că peste 87 la sută din cardurile de sănătate au fost distribuite populaţiei, un număr foarte mic dintre acestea s-au întors la Casele de Sănătate, unele pentru că au fost refuzate de către asiguraţi.
"Până în prezent, au ajuns la populaţie peste 87 la sută din cardurile de sănătate. Un număr foarte mic dintre acestea s-au întors la Casele Judeţene de Sănătate şi, bineînţeles, continuă tipărirea cardurilor, pentru că în fiecare zi există cetăţeni care împlinesc 18 ani", a spus Vasile Ciurchea.
Preşedintele CNAS a arătat că pe cardul de sănătate nu sunt informaţii pe care pacientul nu doreşte să le treacă, iar datele personale nu sunt afectate, pentru că documentul nu conţine Codul Numeric Personal. Ciurchea a precizat că menţiunea pe card a acceptului pentru donarea de organe va fi făcută doar în urma unei declaraţii a pacientului, dată în faţa notarului.
Dl Vasile Ciurchea a precizat că acest document nu are legătură cu religia unei persoane, referitor la unele polemici aparute. "Cardul de sănătate nu conţine cifre dubioase, date pe care pacientul nu doreşte să le treacă, iar pentru donatorul de organe este obligatorie declaraţia dată la notar. Datele personal nu sunt afectate, nu se trece CNP sau altceva. Cardul nu face altceva decât să confirme calitatea de asigurat sau de neasigurat şi este oarecum similar cardului de la bancă, pe care, atunci când nu-l alimentezi, îl ţii în portofel",
Sursa: MEdiafax
