O viaţă cât mai lungă

Scris de Dr. Nicoleta Mindrescu 1348 afisari
15:18:41, Miercuri 06 Iulie 2016
Dr. Nicoleta Mindrescu

Dr. Nicoleta Mindrescu

Medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice,
medic sp. endocrinolog şi board diplomate în med. anti-aging

O viaţă cât mai lungă, însoţită de o stare de energie şi sănătate optime, reprezintă un vis vechi al umanităţii şi o preocupare continuă a ştiinţei care a dus la apariţia unei noi ramuri a medicinei – medicina anti-aging. Fiinţele umane au ritmuri diferite de îmbătrânire şi de aceea savanţii au descris trei moduri diferite de a caracteriza vârsta unei persoane. Primul este vârsta cronologică-cea înscrisă în certificatul de naştere, al doilea este reprezentat de vârsta biologică-măsurată prin bioindicatori (glicemie, colesterol, nivele hormonale, tensiune arterială, acuitate auditivă, capacitate de efort, masă musculară, etc) care măsoară cât de bine funcţionează sistemele tale fiziologice şi ultimul-vârsta psihologică este experienţa subiectivă a fiecăruia dintre noi despre îmbătrânire. Dacă vârsta cronologică nu poate fi schimbată, putem îmbunătaţi majoritatea indicatorilor vârstei biologice şi psihologice şi astfel putem câştiga în sănătate şi vitalitate.

Studiile efectuate de-a lungul timpului pe populaţiile centenariene din diverse zone ale globului au scos la iveală câteva caracteristici comune ale acestora–alimentaţie moderată cantitativ dar variată, cu evitarea tutunului şi excesului de alcool, durata corespunzătoare a somnului (6-8 ore), activitate fizică şi sexuală regulată, prezenţa unui mediu familial şi social suportiv (familie, prieteni), atitudine pozitivă faţă de stress, simţ al umorului dezvoltat, caracter puternic şi inteligenţă.

Nu întâmplător prima caracteristică enumerată se referă la alimentaţie. Intestinul este un al doilea creier ce produce peste 20 de neurotransmiţători, inclusiv serotonina şi influenţează major dispoziţia, apetitul, calitatea somnului, starea de sănătate în general. Recunoaşterea rolului major al intestinului ne ajută să înţelegem mai bine importanţa hidratării şi a nutriţiei pentru o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă.

Se discută mult astăzi despre inflamaţie şi rolul ei în îmbătrânire-fie că vorbim despre bolile neurodegenerative precum Alzheimer, sau cele articulare-artrozele, cardiace-angina, infarctul, osoase-osteoporoza, afectarea cutanată-ridurile şi pierderea elasticităţii-inflamaţia este prezentă peste tot, consecinţa ei este creşterea numărului de radicali liberi cu efecte devastatoare asupra ţesuturilor. Prin dozarea protei-nei C reactive, de exemplu, o putem cuantifica şi putem adopta obiceiuri alimentare care să scadă acest status inflamator nociv prin utilizarea vitaminei E, a acizilor graşi omega 3, anti-oxidanţilor, etc şi a alimentelor bogate în aceste componente.

Din studiile efectuate pe centenarieni s-a constatat că o trăsătură comună a alimentaţiei acestora este numărul redus de calorii ingerate zilnic faţă de media populaţiei. În alimentaţia obişnuită a centenarienilor intră obligatoriu fructele şi legumele, câştigul ponderal de-a lungul vieţii este mic, iar stresul oxidativ este menţinut la valori minime. Variaţia alimentelor poate fi, de asemenea o trăsătură importantă a alimentaţiei longevivilor precum şi o bună hidratare, cu lichide non acide, iar folosirea cafelei, ceaiurilor sau băuturilor pe bază de cola se înscrie la capitolul - moderaţie, efect benefic având în vedere rolul proinflamator al acestora.

În ceea ce priveşte macronutrienţii-glucide, proteine şi lipide, recomandările sunt clare. Trebuie să consumăm ca şi glucide sănătoase-fructe, legume (cruciferele sunt esenţiale), cereale germinate ce conferă energie dar şi protecţie cardiovasculară, cerebrovasculară şi anticancer şi fructe oleaginoase, acestea din urmă numai după ce au stat măcar 12 ore în apă-proces necesar inactivării acidului fitic, aflatoxinei şi a altor inhibitori enzimatici ce neutralizează enzimele digestive din intestin. Pe de altă parte glucidele nesănătoase–dulciurile concentrate, pâinea, pastele, orezul, cartoful trebuie consumate în cantităţi mici şi nu zilnic deoarece stimulează în exces secreţia de insulină şi favorizează apariţia obezităţii, diabetului, dislipidemiilor dar şi a bolilor cardiovasculare sau maligne. Nivelele crescute ale glicemiei rezultate prin consumul frecvent al acestor alimente inhibă eliberarea corespunzătoare a cortizolului, hormonului de creştere, estradiolului şi testosteronului, ducând la o îmbătrânire prematură. Aportul de proteine este esenţial pentru o viaţă lungă şi sănătoasă. Sursele principale de proteine animale recomandate în medicina anti-aging sunt peştele, carnea şi ouăle, pe locul 2 situându-se produsele lactate şi branzeturile. Consumul de proteine este esenţial pentru prezervarea masei musculare şi combaterea sarcopeniei ce apare cu înaintarea în vârstă, permite un mai bun control al greutăţii, creşte nivelul hormonal, aduce un aport crescut de fosfor necesar sintezei moleculei de ATP-furnizorul principal de energie, recomandările fiind de 0,8-1 g /kg corp. În ceea ce priveşte laptele şi brânzeturile, datorită alergiilor frecvente, agravate prin procesul de pasteurizare şi intoleranţei la lactoză, deseori întâlnite la adult, aceste surse de proteine trebuie limitate cantitativ.

Cât despre grăsimi, acestea sunt necesare unei bune funcţionări a organismului întrucât intervin în sinteza hormonilor steroizi, menţin integritatea şi funcţionarea membranelor celulare, intervin în producţia de căldură, menţin pielea şi părul sănătoase, asigură funcţionarea sistemului nervos la parametri optimi. Grăsimile recomandate în nutriţia anti-aging sunt cele saturate şi nesaturate care nu au suferit modificări în procesul de preparare şi nu au efecte proinflamatorii. Un exemplu de grăsime saturată sănătoasă este colesterolul redus, prezent în carnea proaspată, preparată la temperaturi scăzute, sub 80-100 grade Celsius, spre deosebire de colesterolul oxidat, atât de periculos pentru peretele arterial şi care abundă în alimentele vechi, excesiv preparate sau pregătite la temperaturi înalte. Aproape orice fel de grăsime poate deveni toxică atunci când e oxidată şi acest lucru se întâmplă când procesul de preparare include temperaturi înalte (este cazul grăsimilor trans). Dintre grăsimile polinesaturate care nu trebuie să lipsească dintr-o alimentaţie antiîmbătrânire sunt binecunoscuţi acizii graşi omega 9 (oleic)-din uleiul de măsline, omega 6 (acidul linoleic) şi omega 3 (alfa linolenic, eicosapentaenoic şi docosahexaenoic). Consumul acestora sau suplimentarea lor atenuează starea de oboseală, depresia, îmbunătăţesc memoria, profilul lipidic, funcţia cardiovasculară, funcţia imună, etc.

O alimentaţie optimă, care să întârzie sau să atenueze procesul de îmbătrânire trebuie să asigure o proporţie optimă şi în micronutrienţi (vitamine şi minerale), cu atât mai mult cu cât una din trei persoane suferă de astfel de deficienţe. De asemenea, având posibilitatea de a determina statusul antioxidant al organismului, putem recomanda la cei deficitari în antioxidanţi-fumători, persoane expuse intens stresului, sau care lucrează în medii toxice, celor ce suferă de boli cronice–diabet, boli cardiovasculare, etc să apeleze la suplimentarea acestora folosind ca preparate–resveratrolul, coenzima Q10, flavonoizi, glutamine, beta carotene,etc Apa, constituentul major al corpului uman nu poate lipsi din alimentaţia antiaging-1,5-2 l de apă sunt esenţiali zilnic pentru funcţionarea circulaţiei, a funcţiei excretorii, pentru prevenirea obezităţii şi a cancerului, pentru elasticitatea pielii dar şi pentru funcţia cognitivă. Utilizarea filtrelor poate îmbunătăţi calităţile apei atunci când se suspectează contaminarea acesteia cu nitriţi, metale grele, pesticide, poluanţi industriali.

În concluzie, avem azi, într-o mare măsură, posiblitatea de a alege cum îmbătrânim-adoptăm obiceiuri benefice şi o alimentaţie optimă şi le încorporăm într-un stil de viaţă sau ne lăsăm în voia „vânturilor, valurilor“, dând vina pe paşaportul genetic sau pe duşmani invincibili (trecerea timpului, stresul, dependenţele)

Comentarii
Nume:
Email
(nu va fi publicat):
Telefon
(nu va fi publicat):
Comentariu:
Introdu codul

Completeaza cu atentie codul de mai sus. Literele nu conteaza cum sunt introduse. Pentru alt cod, apasa pe imagine.

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana unui medic sau autor de articole, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul saptamanamedicala.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Rubrici
Citeste si...