Anul acesta, a doua zi de joi din luna octombrie va prilejui, la nivel global, aniversarea vederii, cel mai util dintre simţurile noastre. Deşi Agenția Internațională de Prevenire a Orbirii (IAPB) ne atenţionează că în lume sunt mai mult de 285 milioane de persoane ce suferă de vedere deficitară sau de orbire, vom încerca să ne orientăm discursul mai aproape de prevenţie, punând accentul pe educaţia pentru sănătatea vederii. Privind din această perspectivă, trebuie să recunoaştem că nu e necesar să conştientizăm importanţa menţinerii siguranţei vederii doar pe parcursul zilei de 13 octombrie 2016, cei mai mulţi dintre noi asumându-şi rolul unui cetăţean responsabil de-a lungul întregului an.
De aceea, sezonul de vară, asimilat intensificării acțiunii solare, este un bun prilej pentru a ne reaminti de factorii de risc proveniţi din mediul înconjurător şi care pot genera disconfort sau pot chiar declanşa afecţiuni cronice dacă nu sunt atent monitorizaţi.
“Protecţia solară a ochilor noştri devine o temă mereu mai stringentă, nu numai vara, ci şi în orice perioadă a anului.”(Profesorul Francesco Loperfido, consultant CDV şi responsabil al Serviciului de Oftalmologie Generală al Spitalului San Raffaele din Milano)
1. Lumina solară – principala cauză a apariției cataractei
După cum este binecunoscut, pentru simțul vederii, lumina naturală este cel mai răspândit factor de risc prin modul în care afectează diverse componente ale ochiului. Ultravioletele prezente în lumina solară au un impact direct și ireversibil asupra sănătății vizuale: ele grăbesc îmbătrânirea ochilor și apariția cancerului de piele sau a cataractei (opacifierea cristalinului).
Cataracta este una dintre cele mai frecvente maladii oculare și principala cauză de pierdere a vederii pe plan mondial. Se estimează că aproximativ 15 milioane de persoane din întreaga lume își pierd anual vederea din cauza cataractei, iar 20% din cazuri ar fi provocate sau agravate de expunerea la UV. Pe de altă parte, 5% până la 10% din cazurile de cancer de piele apar pe pielea din jurul ochilor și sunt direct legate de acțiunea razelor UV.
2. Impactul luminii naturale asupra țesuturilor oculare
Ochiul este un organ foarte bogat în oxigen şi toate structurile sale sunt predispuse la stres oxidativ1. Celulele oculare afectate de lumină produc radicali liberi ce se acumulează în timp, provocând deteriorarea progresivă a ţesuturilor. Cercetările au dovedit că țesuturile oculare absorb diferit radiaţiile luminoase, funcţie de lungimea de undă a acestora. Retina este mai sensibilă la lumina albastră (380-510 nanometri), purtătoare de energie mărită şi prezentă în spectrul vizibil al luminii solare, cristalinul este vulnerabil la radiaţia ultravioletă
UVB (cuprinsă între 280-320 nm și învecinată benzii de lumină albastră), în vreme ce corneea este afectată de radiaţia UVC (190-280 nm). Măsurătorile de laborator au evidenţiat că radiaţia de 308 nm (UVB) este de 5 ori mai activă decât radiaţia de 350 nm (UVA) în fototraumatismul cristalinului.
3. Lumina albastră – un factor suplimentar de risc pentru ochi
Aceste cifre ne indică un fapt deosebit de important: ochiul uman este sensibil la radiaţia cu energie ridicată ce provine din ambele zone ale spectrului de unde electromagnetice, fie că ne referim la spectrul vizibil – lumina albastră din intervalul 380-510 nm - sau la radiaţiile ultraviolete din zona invizibilă, situate în intervalul 190-380 nm. Prin urmare, lumina albastră poate fi considerată un nou factor de risc pentru sănătatea oculară. Iată şi câteva exemple ce ilustrează impactul jucat de lumina vizibilă ce provine din spectrul aferent energiilor înalte (1): radiaţiile luminoase cu lungime de undă de 450 nm provoacă degenerescenţa maculară sau atrofia nervului optic, radiaţiile cuprinse între 511si 527 nm sunt răspunzătoare de apariţia glaucomului, cataractei, retinitei pigmentare şi degenerescenţei maculare, iar lumina cu lungimi de undă 550-585 nm favorizează instalarea retinitei pigmentare.
4. Expunerea la lumina albastră conduce la oboseală
Pe lângă efectele asupra țesuturilor globului ocular, este bine de subliniat și un alt efect al expunerii organismului la lumina albastră, respectiv apariția tulburărilor de somn. Astfel, deşi toate tipurile de lumină afectează secreţia de melatonină, cercetătorii Universității California din Los Angeles(2) (UCLA) au descoperit că lumina albastră - mai exact, cea cu o lungime de undă de 446-477 nm - este mult mai eficientă decât celelalte în suprimarea producţiei de melatonină. Acest hormon reglează somnul și are un rol important în cadrul sistemului imunitar. Cele mai cunoscute surse de lumină albastră sunt becurile economice și aparatele electronice înzestrate cu display, fie că ne referim ecranele de televizor, ecranele cu LED ale laptopurilor sau computerelor, fie că vizăm noile dispozitive mobile inteligente - smartphone sau tablete.
Dr. Michael Hastings (2) de la Cambridge University Hospitals subliniază faptul că "adulţii nu realizează că folosirea computerelor, a telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice are un impact semnificativ asupra somnului şi asupra sănătăţii umane".
Adrian Williams, profesor la London Sleep Centre, afirmă la rândul său că "oboseala constantăde care sunt afectaţi oamenii nu este provocată de vreo boală nouă, ci de stilul «mereu conectat» al acestora".
5. Câteva măsuri simple de prevenire a afecțiunilor oculare legate de soare
5.1. Protecția solară
Pentru protecţia împotriva luminii solare, arsenalul este deja binecunoscut: evitarea expunerii între orele 10:00şi 18:00, folosirea de îmbrăcăminte adecvată (ţesături compacte, netransparente, cu mâneci şi pantaloni lungi, în culori închise), acoperirea capului cu pălării cu boruri largi şi purtarea de ochelari de soare cu frontal oversize astfel încât să acopere bine ochiul. Un aspect esenţial îl constituie lentilele, acestea fiind filtre solare adecvate protecţiei ochilor împotriva radiaţiilor ultraviolete A şi B. Pentru cei care doresc să beneficieze de o baie de soare, va fi necesară crema de protecţie solară, eficientă de asemenea împotriva ambelor tipuri de ultraviolete, aplicată în cantităţi suficiente şi reaplicata la două ore sau chiar mai des, în funcţie de fenotipul de piele (tipul de piele al persoanei), valoarea indexului UV, locul şi ora expunerii.
Pentru orice utilizator este important de menționat că ochelarii de soare sunt echipamente individuale de protecție și, în momentul achiziției, este obligatoriu să fie verificată prezența marcajului CE și a Notei Informative.
Nota informativǎ, tradusǎ în limba românǎ de cǎtre fabricant, contine atât numele şi adresa fabricantului (sau a societǎţii care îl reprezintǎ), cât şi urmǎtoarele informaţii:
1. Categoria de filtru solar (între 0 si 4, urmǎrind condiţiile luminozitǎţii exterioare)
2. Tipul de filtru solar (de exemplu: normal, fotocromatic, polarizant sau degrade)
3. Clasa opticǎ (a 1-a sau a 2-a, in funcţie de calitatea opticǎ a lentilelor)
4. Instrucţiuni de utilizare, de curǎţare şi de intreţinere.
5.2. Protecţia la lumina albastră
Comunicarea globală a ajuns să domine lumea, informaţiile sosesc pe cale 100% vizuală, iar ochii noştri resimt din plin efortul excesiv de asimilare. Privind rata exponenţială de creştere a dispozitivelor mobile din ultimii ani şi dorinţa asiduă de interacţiune şi conectivitate a lumii contemporane, ne punem întrebarea cum va arăta viitorul persoanelor ce sunt azi prinse de mirajul comunicării digitale.
Permanenta conectare cu lumea virtuala a transformat intr-un mod ingrijorator comportamentul social. Un studiu efectuat în 2011 de cercetătorii de la Cambridge University Hospitals (2) a arătat că 72% dintre adulţii din Marea Britanie verifică reţelele de socializare imediat înainte de a se culca. Dacă în relaţia cu lumina naturală, omul este uneori prins pe picior greşit, uitând pur şi simplu acasă crema sau ochelarii de soare, în cazul expunerii la lumina albastră, măsurile de combatere ţin semnificativ de comportamentul asumat al fiecărei persoane şi de stilul de viaţă. Este esenţial să nu devenim dependenţi de munca intensivă din faţa ecranului, de înverşunatele jocuri video sau de incredibilele emisiuni TV, de răsfoirea neîncetată a unor reviste virtuale pe tabletă sau de citirea sutelor de mesajelor pe smartphone, uitând sau ignorând efectele expunerii îndelungate la lumina albastră.
Schimbarea stilului de viaţă
Adoptarea unui stil de viaţă mai chibzuit şi consumul moderat de informaţie devin veritabile deziderate pentru organismul din ce în ce mai stresat de responsabilităţile zilnice. În condiţiile trepidante ale vieţii urbane este indicat să găsim şi să valorificăm la maxim clipele destinate relaxării, fie că ne oprim măcar pentru 5 minute şi ne îndreptăm privirea spre un copac sau o floare.
Clipitul - o soluție atât de simplă
Strategia „20-20-20-20” a fost concepută pentru a contracara patologia de calculator (problemă cunoscută şi sub denumirea “sindromul privitului la calculator”), ce afectează milioane de angajaţi şi de pasionaţi ai jocurilor pe computer. Printre simptome se numără ochii uscaţi şi obosiţi, durerile de cap, dureri ale gâtului şi ale articulaţiilor.
Doctorul Edward Mendelson (3) de la Centrul Medical Southwestern din cadrul Universităţii Texasafirmă că aceste probleme pot fi prevenite printr-o soluţie simplă, dar aparent bizară: clipitul regulat.
„La fiecare 20 de minute, cei ce utilizează computere ar trebui să ia o pauză de 20 de secunde pentru a privi un obiect aflat la 20 de picioare distanţă”,susţine specialistul. „De asemenea, clipiţi de 20 de ori. Clipitul este modul prin care natura menţine ochii umezi, iar clipind de 20 de ori veţi ajuta la reîmprospătarea lor”, a adăugat doctorul Mendelson.
NOTA BENE!
1. Razele UV reprezintă o amenințare reală de-a lungul întregului an, chiar și când cerul este înnorat:
2. 40% din expunerea la aceste radiații se acumulează atunci când nu suntem în bătaia directă a soarelui.
3. Copiii sunt cei mai vulnerabili la razele UV, în decursul unui an micuții expunându-se la soare de trei ori mai mult decât adulții, datorită faptului că petrec mai mult timp în aer liber.
1.Stresul oxidativ este termenul folosit pentru afecţiunile produse de moleculele de oxigen distrugătoare numite radicali liberi. Organismul nostru produce radicali liberi în mod natural, atunci când respirăm, digerăm alimentele, neutralizăm băuturile alcoolice şi medicamentele sau când celulele transformă grăsimile şi carbohidraţii în energie. Când radicalii liberi atacă LDL-ul (Low-Density Lipoprotein) rezultă acea formă care declanşează ateroscleroza.
http://www.contraboli.ro/stresul-oxidativ/
Material publicat cu sprijinul:
