Schimbările climatice şi implicaţiile lor pulmonare

Efectele negative ale poluării atmosferice asupra sănătăţii au fost identificate încă din secolul trecut. Mecanismele prin care diverşii poluanţi îşi pun amprenta asupra sănătăţii sunt diferite în funcţie de tipul şi concentaţia acestora.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) la nivel european, poluării atmosferice îi sunt atribuite între 15-10% din totalul deceselor şi 18-20% din ani de suferinţă în special în ţările est-europene. Datele unor studii efectuate în Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia şi Olanda au aratat că între 6-12% din povara totală indusă de boală se datorează a nouă poluanţi din mediu dintre care particulele materiale, zgomotul, radonul şi fumatul pasiv sunt pe primul loc. Astmul, alergiile şi unele forme de cancer sunt pe primul loc la copil ca efecte secundare ale poluării.

Istoric

În istorie sunt notate episoadele severe de poluare a aerului din Marea Britanie. „Marele Smog” din decembrie 1952 s-a caracterizat prin 4.000 decese în timpul celor 5 zile (Dec 5 – 9, 1952) plus 12.000 decese suplimentare în următoarele 2 luni. Cele mai multe dintre acestea s-au înregistrat în rândul copiilor şi persoanelor în vârstă.Aspecte similare sunt notate în SUA 1948 (Donora - 20 decese, 4.000 internaţi) sau Belgia 1930, moment în care încep primele preocupări privind calitatea aerului şi efectele ei asupra sănătăţii.

Încălzirea globală a planetei, alt fenomen preocupant a fost descris încă din 1896 de cercetători suedezi, considerat secundar creşterii emisiei de CO2 rezultat din arderea combustibilului fosil (dublarea CO2 - creşterea temperaturii cu 50C)

Ce este poluarea atmosferică?

Poluare atmosferică: orice particulă sau gaz vizibilă sau invizibilă ce este depistată în aerul atmosferic şi care nu face parte în mod normal din compoziţia acestuia. Pot fi de cauză:

• Naturală: incendii forestiere, polen, furtuni de nisip

• Nenaturală: produşi de om şi clasificaţi în outdoor (exterior) şi indoor (interior) (Tabel 1)

Dintre aceştia se disting 5 poluanţi majori: monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particulele materiale şi nivelul de ozon de la sol ce sunt responsabile de principalele fenomene îngrijorătoare de la nivel mondial: smogul, ploaia acidă, efectul de seră, încălzirea globală, schimbările climatice şi apariţia găurilor din stratul de ozon.

Oamenii, în general, pot fi afectaţi de poluare pentru că sunt expuşi sau sunt sensibili. Când ne referim la expunere există anumite profesii care se pot desfăşura în zone cu poluare maximă (şoferii de taxi, autobuz, muncitorii din construcţii, agricultură sau chiar atleţii). Persoanele sensibile cuprind acei oameni care au afecţiuni pulmonare, cardiovasulare sau alergii preexistente, cele mai afectate fiind vârstele extreme (copiii şi bătrânii).

Schimbările climatice sunt importante pentru pacientul respirator şi sunt secundare absorbţiei şi emisiei secundare de radiaţii de către anumite gaze şi vapori ce încălzesc suplimentar atmosfera (vaporii de apă, dioxidul de carbon CO2,Ozonul O3, Metanul CH4, Oxizii de azot N2O). Ele realizează aşa numitul efect de seră ce conform predicţiilor din ultimii ani poate determina până la sfârşitul secolului al 21 –lea o creştere globală a temperaturii cu 1,1 până la 6,40C.

Acestea reprezintă o mare provocare pentru pacientul respirator din două motive: 1. Inducerea sau agravarea directă a unor boli respiratorii sau 2. Creşterea expunerii la factori de risc (polen, mucegai creşterea nivelului de ozon la sol şi a concentraţiei de particule materiale PM). Principalele afecţiuni sunt astmul, bronhopneumopatia obstructivă cronică, infecţiile respiratorii, alergiile şi rinosinuzitele.

Efectele schimbărilor climatice asupra polenului au fost analizate de puţine studii. Principalele acţiuni sunt apreciate a fi:1. Creşterea în dimensiuni şi maturarea mai rapidă a plantelor; 2. Creşterea cantităţii de polen produsă de fiecare plantă 3. Prelungirea perioadelor de acţiune a polenului şi 4. Modificări geospaţiale ale distribuţiei acestuia ce pot fi concretizate în iniţerea unor noi cazuri de astm sau exacerbări mai frecvente şi severe ale celor existente.

Ciclonurile şi inundaţiile mai frecvente sunt tot o consecinţă a acestor fenomene. Ele atrag după sine o producţie mai mare de mucegaiuri (fungi, spori, etc) implicate în astmul nonalergic sau exacerbările bronşitelor. De asemenea pot induce depresie, anxietate şi stres ce pot contribui suplimentar la exacerbarea astmului.

Creşterea producţiei de particule materiale în special PM 2,5 (motoare cu combustie, metale radioactive, fum de ţigară) şi a nivelului de ozon de la sol devin şi ele implicate în exacerbarea afecţiunilor pulmonare. O serie de studii epidemiologice citează poluanţii fotochimici (O3, NO2, SO2) ca având efect în inducerea infecţiilor atât la persoanele sănătoase (copil) cât şi la cele cu leziuni preexistente (astm, BPOC) şi risc suplimentar de exacerbare şi deces. Studii pe termen lung au aratat o creştere a mortalităţi în condiţiile expunerii la PM chiar la nivele sub cel recomandat de OMS (PM2.5 =10 μg•m−3). Conform Agenţiei Europene de Mediu (EEA) în Uniunea Europeană (UE) speranţa de viaţă este în medie scăzută cu 8,6 luni secundar expunerii la PM2,5. Studii din Marea Britanie au arătat o relaţie directă între emisiile de PM10 şi internările pentru pneumonii şi exacerbări de BPOC.

În mediu urban, creşterile de temperatură de la nivelul solului pot fi explicate printr-o răcire şi circulaţie a aerului insuficientă în timpul nopţii. Acestea se traduc printr-o creştere a mortalităţii la nivel de UE cu 1-4% pentru fiecare creştere cu peste 1 grad a temperaturii obişnuite a zonei respective. În anii 2020, se estimează o creştere a mortalităţii induse de caldură cu peste 25.000 cazuri/an în special în Europa Centrală şi de Sud.

Modificările climatice pot fi asociate şi cu schimbarea profilului anumitor boli, inclusiv cele respiratorii. Acestea atrag după sine costuri suplimentare de tratament (mai multe medicamente asociate sau medicamente noi), spitalizări, prezentări la camera de gardă ce impun o povară suplimentară societaţii şi familiei pacientului.

În concluzie, calitatea vieţii şi sănătăţii locuitorilor depinde de calitatea mediului în care funcţionează şi care reprezintă un sistem complex de interacţiuni între factorii sociali, economici şi culturali modificabili în timp în beneficiul societăţii.

Comentarii
Nume:
Email
(nu va fi publicat):
Telefon
(nu va fi publicat):
Comentariu:
Introdu codul

Completeaza cu atentie codul de mai sus. Literele nu conteaza cum sunt introduse. Pentru alt cod, apasa pe imagine.

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana unui medic sau autor de articole, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul saptamanamedicala.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Rubrici
Evenimente medicale Evenimente

in luna Noiembrie 2017

MEDICAL FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017 MEDICAL FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017

07 Noiembrie 2017

In Brasov
PHARMA FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017 PHARMA FORUM BRASOV 8 - 9 NOIEMBRIE 2017

08 Noiembrie 2017

In Brasov
Simpozionul de Alergii Medicamentoase, Bucuresti Simpozionul de Alergii Medicamentoase, Bucuresti

17 Noiembrie 2017

In Bucuresti
CONFER 2017 CONFER 2017

23 Noiembrie 2017

In Iasi
Conferința Națională de Farmacie 2017 Conferința Națională de Farmacie 2017

16 Noiembrie 2017

In Bucuresti