Caz 1. A.I. în vârstă de 21 ani se prezintă la cabinet cu următoarele simptome: hiperemie conjunctivală, durere şi edem cu jenă oculară, usturimi şi lăcrimare, senzaţie de corp străin în ochi, dureri de cap accentuate de stimuli luminoşi.
Remediul homeopat insoţit de 7 sedinţe de acupunctură pentru normalizarea circulaţiei în regiunea ochilor au rezolvat conjunctivita acută, după expunere la vânt, diagnostic confirmat de medicul oftalmolog.
Caz 2. F.G. în vârstă de 45 ani prezintă simptome declanşate de un proces de surmenaj intelectual survenit după solicitarea ochilor ore îndelungate la calculator; ochi dureroşi, transpiraţii în regiunea capului la cel mai mic efort fizic sau intelectual, iritatie şi lacrimare abundentă continuă, ameliorate prin aplicare de comprese calde. De asemenea avea tulburări de concentrare şi irascibilitate. Tratamentul a urmărit echilibrarea mentală, emoţională şi fizică prin reflexoterapie (zona reflexă de cap, ochi, suprarenală, coloană vertebrală) combinată cu tratament homeopat. Starea pacientului s-a îmbunătăţit considerabil.
Caz 3. B.T. în vârstă de 37 ani prezintă emoţii intense declanşate de orice situaţie nou aparută, cu tremurături membre superioare, diplopie (vedere dublă), vertij, acomodarea ochilor făcându-se lent şi cu dificultate. De asemenea pacientul acuză dureri de cap intense şi accentuate la stres. Ochii îi simte ca şi cum ar fi loviţi şi sub presiune. Remediul homeopat, combinat cu gemoterapie a avut rezultate foarte bune pe patologia descrisă.
Caz 4. S.C. în vârstă de 14 ani, diagnosticată cu oculorinită alergică cu periodicitate primăvară-toamnă, prezintă simptomele: strănut agravat în aer liber, secreţie nazală neiritantă de culoare galben –verzuie, lăcrimare abundentă accentuată într-o cameră caldă; problemele inflamatorii crează pacientei stare de discomfort şi irascibilitate, atenuate de plimbări în aer liber. Remediul homeopat administrat a condus la remedierea problemelor pacientei.
Tratamentele alternative în cazul afecţiunilor oftalmologice se aplică oricărui pacient care prezintă simptome (exprimarea bolii), schema de terapie fiind individualizată în funcţie de descrierea pacientului şi de semnele obiective pe care le constată medicul în timpul examinarii.
