Medicina Muncii

     În primul rând, pentru o bună adaptare la acest tip de muncă, este necesar ca munca de noapte să reprezinte alegerea liberă a salariatului.      Recomandări cu privire la organizarea muncii: în cursul nopții, sarcinile fizice sunt mai bine suportate și realizate decât cele intelectuale, deci se recomandă includerea de mai puține sarcini mentale complexe pentru schimbul de noapte, dat fiind riscul de erori sau accidente expunerea la lumină intensă (peste 600 lux la nivelul postului de lucru) permite păstrarea vigilenței și întârzierea somnolenței (prin inhibiția secreției de melatonină)       Recomandări cu privire la alimentaţie: păstrarea ritmului celor 3 mese pe zi, evitarea ronțăitului între mese, limitarea excitanților (ceai negru, cola, cafea) luarea unei mese ușoare după 3-4 ore de la începutul schimbului,      Recomandări cu privire la somn: păstrarea unui program cât mai regulat privitor la ora de culcare și de trezire somn cu durata de minim 5 ore, sau de 6 ore în cazul unor nopți succesive de muncă evitarea începerii unui schimb de muncă fără a fi recuperat cât mai complet oboseala generată de noaptea precedentă de muncă      Alte recomandări: - atenție la condusul mașinii după o noapte de muncă: oboseala are același efect asupra condusului ca și consumul de alcool      Efecte neuro-psihice: tulburări cognitive imediate: scăderea vigilenței, a capacității de adaptare la situații noi, scăderea performanțelor mentale, în special a proceselor mentale complexe care implică multe variabile, cu un număr crescut de erori și creșterea timpului de răspuns la stimuli, tulburări de memorie; efecte neuro-psihice tardive: datorie de somn, oboseală cumulată, surmenaj, până la epuizare, tulburări de somn (dificultăți de adormire, somn agitat și superficial, oboseală la trezire); Patologii asociate - risc crescut pentru următoarele afecțiuni: afecțiuni psihice: depresie, iritabilitate, scăderea interesului față de evenimente sau anturaj, comportament addictiv afecțiuni cardiace: cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac afecțiuni digestive: gastrite, ulcere gastrice și duodenale tulburări metabolice și endocrine: supraponderalitate/obezitate, insulinorezistență (apoi diabet), sindrom metabolic tulburări reproductive: scăderea fertilității, avorturi spontane, retard de creștere fetală, prematuritate, nou-născuți cu greutate scăzută la naștere cancerul de sân (Centrul Internațional de Cercetări asupra Cancerului CIRC/IARC a clasat munca asociată cu perturbări ale ciclurilor circadiene în categoria 2A, adică cancerogen probabil) îmbătrânire precoce AUTOEVALUARE EPWORTH      Scara Epworth este o scară simplă de auto-evaluare a somnolenței diurne (consecință a acumulării de oboseală pe termen lung).

Cadrul legislativ      Pentru lucrătorii expuşi la noxele profesionale de la locul de muncă, există un cadru legislativ prin care raţia alimentară zilnică este suplimentată printr-o alimentaţie de protecţie care trebuie acordată de către angajator, în mod obligatoriu şi gratuit: Legea 319/2006 şi Normele de aplicare a acesteia, precum şi Contractul de muncă individual sau colectiv. Medicul de medicina muncii este cel care recomandă acordarea alimentaţiei de protecţie, pe baza cunoaşterii factorilor de risc profesionali de la locul de muncă şi a efectelor acestora asupra sănătăţii lucrătorilor (în special pentru locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare).