Redactia Saptamana Medicala
- Datele recente arată că, în 2025, s-au născut puțin peste 145.000 de copii (1), iar aproximativ 20% din cuplurile din România suferă de infertilitate (2).
- Reprezentanții Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) atrag atenția că, în contextul cifrelor actuale, trebuie sprijinită familia în ansamblu, atât prin legislație, cât și prin informare și educație.
- Legislativul a declarat consens pentru creșterea natalității: reprezentanți ai mai multor partide politice au afirmat, la unison, că este nevoie de măsuri coordonate și concrete, atât medico- sociale, cât și financiare pentru sprjinirea familiilor.
- La nivel european, infertilitatea este recunoscută oficial ca fiind principala cauză medicală a declinului natalității.
Participanții la masa rotundă „Fertilitatea și infertilitatea în România. Nevoia de informare și educare” organizată de Comisia pentru sănătate și Subcomisia pentru dezvoltare și populație din Senatul României, împreună cu Revista Politici de Sănătate, au prezentat prioritățile în domeniul natalității și soluțiile pe care le oferă statul cuplurilor care își doresc copii. Principala concluzie a evenimentului a fost că, pentru a combate declinul populației și a răspunde nevoilor celor care își doresc copii, este nevoie de consens legislativ și de colaborare permanentă între autorități, populație și mediul privat.
”Trebuie să sprijinim familia în ansamblu, mai ales în contextul natalității actuale. Protecția la locul de muncă este foarte importantă, mai ales pentru mămicile tinere. Educația și informarea sunt esențiale. Nu se rezumă doar la comunicarea prin mass-media, ci trebuie să mergem în comunități, să discutăm direct cu oamenii și să le oferim informațiile de care au nevoie. Parteneriatul este cel mai important. Indiferent de modul în care percepem prioritățile sau nevoile, colaborarea, comunicarea și transparența sunt esențiale. Numai astfel putem asigura succesul și dreptul fiecăruia de a avea o familie”, a afirmat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Consens pentru natalitate
Creșterea natalității devine un subiect din ce în ce mai important pe agenda publică, iar principalele partide politice și-au exprimat deja susținerea pentru măsuri care pot aduce beneficii familiilor sau persoanelor care își doresc copii.
”Ca senator, am inițiat un proiect de lege dedicat acestui subiect, prin care mediul privat să poată fi un partener real în creșterea natalității. Proiectul, care a fost aprobat în Senat, prevede ca și companiile angajatoare din România să fie stimulate să adopte măsuri efective și sporite pentru încurajarea mediului familial al angajaților proprii și a oportunității acestora de a deveni părinți. Concret, vorbim despre posibilitatea ca toate firmele să poată direcționa o parte din deducerile fiscale către acoperirea costurilor pentru proceduri de fertilizare in vitro (FIV) sau alte servicii de sprijin pentru familie – inclusiv grădinițe, școli și servicii educaționale”, a declarat inițiatorul proiectului, prof. univ. dr. Carmen Orban, președintele Subcomisiei pentru populație și dezvoltare și membru al Comisiilor pentru sănătate și învățământ din Senatul României.
Proiectul a avut susținerea senatorilor din mai multe comisii, inclusiv de sănătate, apărare, buget, muncă sau juridică, urmând a fi dezbătut în comisiile de specialitate din Camera Deputaților.
”Natalitatea în România a înregistrat o pantă descendentă în ultimii ani și este absolut necesar să găsim soluții pentru a ajunge pe un trend ascendent. Sper ca până la sfârșitul acestui an sau până la jumătatea anului viitor, să avem un cadru legislativ clar, în așa fel încât o serie de beneficii care se impun a fi legiferate să fie stabilite clar, iar rezultatul să se traducă, în următorii ani, în creșterea natalității”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Streinu- Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat.
Creșterea natalității nu reprezintă doar o provocare medicală, ci și una financiară. ”România are nevoie de politici publice stabile și predictibile în acest domeniu. Avem nevoie de programe naționale consistente pentru fertilizare in vitro, acces mai bun la diagnostic și tratament pentru infertilitate, programe de informare privind fertilitatea și sănătatea reproductivă și servicii medicale accesibile în toată țara, nu doar în câteva centre mari. Decizia de a avea copii nu este influențată doar de dorință, ci și de stabilitatea economică, de accesul la servicii medicale și de sentimentul că societatea sprijină această alegere”, a completat și Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.
”Situația demografică a României este una critică și avem nevoie de toți cei prezenți aici pentru a identifica soluții. Zonele esențiale în acest efort sunt educația, sănătatea și familia, iar împreună putem sǎ facem mai mult. Sistemul de învățământ a ignorat sau a considerat tabu tema fertilității și infertilității. Tinerii nu știu care sunt factorii de risc, posibile soluții sau că infertilitatea se poate preveni. Avem nevoie ca informarea sǎ fie una corectǎ și bazatǎ pe date științifice, iar profesorii trebuie să aibă competențele necesare pentru a parcurge acest proces într-un mod eficient. De asemenea, este nevoie de infrastructură educațională. Chiar dacă un cuplu tânăr vrea copii, nu are unde să-i lase în siguranță când merge la serviciu. Lipsa creșelor, grădinițelor și a școlilor cu program prelungit face ca un copil să devină un <obstacol> în carieră. Avem nevoie de infrastructură școlară, astfel încât tinerii să nu considere că un copil este o povară”, a declarat Alexandru Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.
Pentru a răspunde nevoilor complete ale familiilor este nevoie de un program coerent, bine structurat și de o colaborare reală între ministere și autoritățile locale.
”Avem nevoie de o strategie națională clară, care să stabilească procentele de contribuție ale fiecărei instituții care ar trebui să fie implicată în subiectul natalității. Susțin inițiativa colegilor senatori de a crea o lege în acest sens și vă asigur de tot sprijinul nostru și în Camera Deputaților. Este important ca în această lege să fie precizate clar responsabilitățile fiecărei instituții, inclusiv contribuția autorităților publice locale – de exemplu, un procent de 30%. Astfel, vom oferi cadrul legal necesar, mai ales pentru municipiile mari care nu au spitale județene de urgență, să contribuie corect la aceste servicii medicale, sociale și de politică sanitară”, a afirmat și dr. Vass Levente, vicepreședinte Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.
Priorități europene
Infertilitatea este recunoscută oficial ca fiind principala cauză medicală a declinului natalității.
”La nivel european, prin Raportul Matić s-a obținut recunoașterea accesului la tratamentele de fertilitate ca drept uman fundamental. Parlamentul European cere acum ca tratamentele FIV să nu mai fie considerate <opționale>, ci incluse în pachetele de bază de asigurări medicale. Propunerile mele pentru următorii ani sunt transformarea programului de vouchere într-un Program Național Permanent, garantat prin lege, finanțare europeană masivă - de exemplu, pot fi utilizate fonduri din programe precum EU4Health sau Horizont Europe, screening național pentru endometrioză - o boală care afectează 1 din 10 femei și care trebuie depistată în școli și universități pentru a salva fertilitatea”, a spus Gabriela Firea, reprezentant al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din Parlamentul European.
Datele prezentate arată că rata natalității din Europa a atins un minim istoric de doar 1,34 nașteri vii per femeie în 2024 - mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru a menține stabilitatea populației. Această criză a fertilității va avea consecințe grave pentru societățile europene - de la deficitul de forță de muncă la sisteme de asistență socială nesustenabile, scăderea nivelului de trai și o pierdere a competitivității globale.
”În contextul tendințelor sociale actuale, multe persoane amână decizia de a avea copii — din motive profesionale, financiare sau personale. Consecințele sunt grave. Se preconizează că forța de muncă a Europei va scădea cu peste 20% până în 2070, ceea ce va pune o presiune uriașă pe sistemele de pensii concepute pentru o forță de muncă mult mai numeroasă. Ponderea populației UE cu vârsta de 65 de ani și peste este așteptată să crească până la aproximativ 30% până în 2070. Iar ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste, care este deja mai mare de 22% astăzi, este estimată la aproape o treime din populația UE până în 2050, cu mai puțin de două persoane în vârstă de muncă pentru fiecare pensionar. Compania Merck si-a propus să facă parte din soluție. Un exemplu pe care îl evidențiez este beneficiul pentru fertilitate, disponibil în România din 2024. Acest program oferă angajaților care se confruntă cu probleme de fertilitate sprijin financiar și îndrumare emoțională. Face parte dintr-o politică globală a companiei care acoperă cei peste 62.000 de angajați din întreaga lume. De asemenea, am elaborat și propus, împreună cu experți de renume și organizații de pacienți, un Manifest european privind fertilitatea, un apel la acțiune care îndeamnă liderii europeni să acorde prioritate sănătății reproductive și să elimine decalajul de fertilitate”, a explicat dr. Dimitrios Georgiopoulos, vicepreședinte senior Merck Healthcare Mid-Europe.
Cele trei priorități ale manifestului UE sunt: informare, educație și prevenire privind infertilitatea, societăți și locuri de muncă prietenoase cu familia și fertilitatea, îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului infertilității.
Programe naționale și sprijin financiar
Autoritățile din România susțin dorința familiilor de a avea copii prin Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității (FIV).
„Deși au existat dificultăți administrative și sincope în finanțare, rezultatele sunt foarte bune: în perioada 2022–2023, prin acest program s-au născut peste 2.000 de copii. Programul, inițiat de Ministerul Familiei și preluat ulterior de Ministerul Muncii, continuă să beneficieze de finanțare pentru aproximativ 10.000 de beneficiari anual, prin acordarea a două tipuri de vouchere – pentru medicamente și pentru proceduri medicale. Ne dorim ca acesta să funcționeze pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru a asigura predictibilitate și continuitate. În prezent, cadrul legislativ este în proces de avizare interministerială, iar autoritățile analizează și posibilitatea extinderii finanțării prin fonduri europene, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a programului”, a anunțat Anca Beu, director general adjunct, Direcția Generală Politici și Programe pentru Familie, Demografie și Dezvoltare Umană, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene gestionează Programul Sănătate, finanțat din fonduri europene, cu o alocare de peste 3,6 miliarde de euro.
”În acest context, am identificat posibilitatea de a sprijini programul de fertilizare in vitro prin redirecționarea a 20 de milioane de euro din fonduri europene. Aceste fonduri vor completa efortul bugetului de stat și vor permite acordarea de vouchere în valoare de 15.000 de lei, similar programului național, însă cu prioritate pentru persoanele vulnerabile, cu venituri reduse sau din medii defavorizate, conform criteriilor europene de finanțare. Obiectivul nostru este să folosim eficient fondurile europene pentru a susține accesul la tratamente FIV, în special pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a completat și Anicuța Trăistaru, director general Direcția Generală Programul de Sănătate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ghidul Solicitantului pentru apelul de proiecte „Programe dedicate creșterii natalității la nivel național (FIV)” s-a aflat în consultare publică până pe 20 martie 2026. În perioada următoare, propunerile și observațiile primite vor fi analizate, urmând să fie elaborată forma finală a ghidului, în vederea lansării apelului de proiecte.
La nivelul sectorului 2 al Capitalei se derulează un program local de sprijin financiar pentru viitoarele familii.
”Discuția despre fertilizarea in vitro trebuie privită nu doar ca o intervenție medicală, ci ca o politică publică esențială pentru sprijinirea familiilor și pentru echilibrul demografic al României. Cred cu tărie că soluțiile nu trebuie să vină doar de la nivel național; autoritățile locale au un rol important. Comunitățile pot identifica rapid nevoile reale ale oamenilor și pot construi programe concrete de sprijin. La nivelul Sectorului 2 al Municipiului București am decis să intervenim activ printr-un program dedicat cuplurilor care se confruntă cu infertilitate. Prin acest proiect, oferim un sprijin financiar de până la 20.000 de lei pentru fertilizare in vitro, sumă care poate acoperi până la trei proceduri pe an. Programul a fost lansat în regim pilot anul trecut și rezultatele ne-au arătat cât de mare este nevoia. Am finanțat 300 de locuri, oferind astfel o șansă reală pentru sutele de familii care își doresc să devină părinți”, a spus Andrei Ohaci, viceprimarul Sectorului 2 din București.
”Scăderea natalității are un impact direct asupra sistemului de sănătate. O populație îmbătrânită generază presiune pe sistem și pe serviciile de sănătate. Scăderea natalității este un fenomen demografic plurifactorial care trebuie adresat multisectorial. Pe lângă măsurile de sănătate, trebuie menținute și măsurile de sprijin social și educațional pentru tinerele familii. Nu în ultimul rând, este necesară educația atât a tinerelor cupluri, cât și a profesioniștilor din sănătate care să adreseze stigma infertilității”, a completat și dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Acces la investigații de specialitate și terapii
„Analizele hormonale și ecografiile transvaginale sunt decontate în ambulatoriu, iar în spitalizare de zi sau continuă se pot deconta toate investigațiile și serviciile necesare pentru rezolvarea cazului. Analizele şi investigaţiile medicale legate de sarcină se decontează la nivel realizat în ambulatoriu. De asemenea, consultațiile de prevenție și planificare familială la medicul de familie și în ambulatoriul clinic sunt decontate, însă serviciile sunt slab accesate: anul trecut, doar 14.000 de consultații de planificare familială au fost efectuate în ambulatoriu la nivel național, iar la nivelul medicilor de familie doar 700 de consultații. Programul național de endometrioză asigură tratamentul specific, dar a fost utilizat de puține paciente în primii doi ani (209 de persoane în 2024 și 176 de persoane în 2025)”, a anunțat Iulia Stoea, director general adjunct, Direcția Generală Relații Contractuale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ea a mai explicat că CNAS încurajează propuneri pentru pachete standardizate care să includă consultații, analize și investigații imagistice într-o singură vizită la furnizorul de servicii medicale..
”În România sunt autorizate, prin proceduri naționale și europene, principalele clase terapeutice utilizate în tratamentul infertilității, inclusiv: gonadotropine, agoniști și antagoniști GnRH, modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici și terapii cu progesteron pentru suport luteal. Toate aceste medicamente sunt evaluate și autorizate în conformitate cu standardele europene și sunt utilizate conform ghidurilor de specialitate în reproducerea asistată”, a afirmat și prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Potrivit acesteia, Agenția își reafirmă angajamentul de a contribui la politicile privind creșterea natalității prin expertiză științifică, colaborare europeană, reglementare riguroasă și promovarea utilizării sigure a medicamentelor.
”Considerăm că abordarea infertilității trebuie să includă educație și informare corectă a populației, acces la servicii medicale de calitate, încredere în sistemul de sănătate, politici publice coerente și sustenabile”, a mai spus prof. univ. dr. Carolina Negrei.
Opinia specialiștilor
Rata cuplurilor care se confruntă cu probleme de fertilitate este de aproximativ 20%, similar cu cea din alte țări europene. Totuși, există încă dificultăți care trebuie abordate și oportunități de îmbunătățire a situației.
”Există două probleme majore. Prima este informarea. Aceasta trebuie abordată pe două niveluri: la nivelul populației generale, adică la cei care se confruntă efectiv cu infertilitatea (vedem cupluri care nu se adresează mult timp unui medic, stând acasă și neștiind ce opțiuni există) și la nivelul sistemului medical- primul pas pentru un cuplu sau pacient este să meargă la medicul de familie. Ar trebui să existe un protocol clar care să stabilească pașii următori: cum trebuie îndrumatecuplurile, când și cum sunt direcționate către specialiști, mai ales în cazurile în care vârsta femeii este un factor esențial. În prezent, deseori medicul de familie recomandă doar suplimente sau o perioadă de așteptare, fără un ghid clar. A doua problemă este financiară. Procedurile de fertilizare in vitro sunt foarte costisitoare. În prezent, programul național acoperă aproximativ 50–60% din costurile totale, ceea ce reprezintă o susținere, dar nu suficientă”, a afirmat dr. Andreas Vythoulkas, clinica Genesys Athens.
”Fără acces la informație corectă și la educație medicală, multe cupluri ajung prea târziu la specialist, iar timpul devine un factor critic în parcursul lor reproductiv. Fertilitatea nu este doar un subiect personal, ci și unul care ține de politici publice, acces la servicii medicale și programe de susținere reale și coerente. Sper ca aceste inițiative punctuale să conducă către intervenții sistemice pentru coerență, educație și continuitate”, a completat și dr. Andreea Velișcu, șef secție Obstetrică Ginecologie 1, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”, Clinica Embryos.
Natalitatea nu reprezintă doar o problemă demografică, este un indicator direct al funcționalității întregului sistem public de sănătate.
”Creșterea natalității trebuie să aibă drept fundament funcționarea corectă a maternităților, a secțiilor de obstetrică din spitalele publice prin reconfigurarea rețelei de maternități și printr-o finanțare corectă. Actualizarea finanțării reprezintă o necesitate, având în vedere complexitatea cazurilor, riscurile și resursele umane, de multe ori subevaluate, toate generând o presiune pe bugetul spitalului și, implicit, pe calitatea actului medical. Sistemul trebuie să mențină capacitatea de a gestiona o naștere în siguranță în orice moment, chiar dacă volumul anual de cazuri este mai mic. De asemenea, este nevoie să aducem în discuție și politici, acțiuni destinate Diasporei, stimularea întoarcerii tinerilor și recunoașterii calificărilor obținute în străinătate, eliminarea anxietății în cazul nașterii primului copil sau reconfigurarea concediului pentru creșterea copilului printr-o plată decentă, precum și printr-o stimulare financiară în cazul revenirii la muncă și acordarea de credite cu dobânzi mai mici pentru familiile tinere”, a concluzionat dr. Călin Boeru, șef Secție Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești.
”Trebuie să sprijinim familia în ansamblu, mai ales în contextul natalității actuale. Protecția la locul de muncă este foarte importantă, mai ales pentru mămicile tinere. Educația și informarea sunt esențiale. Nu se rezumă doar la comunicarea prin mass-media, ci trebuie să mergem în comunități, să discutăm direct cu oamenii și să le oferim informațiile de care au nevoie. Parteneriatul este cel mai important. Indiferent de modul în care percepem prioritățile sau nevoile, colaborarea, comunicarea și transparența sunt esențiale. Numai astfel putem asigura succesul și dreptul fiecăruia de a avea o familie”, a afirmat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Consens pentru natalitate
Creșterea natalității devine un subiect din ce în ce mai important pe agenda publică, iar principalele partide politice și-au exprimat deja susținerea pentru măsuri care pot aduce beneficii familiilor sau persoanelor care își doresc copii.
”Ca senator, am inițiat un proiect de lege dedicat acestui subiect, prin care mediul privat să poată fi un partener real în creșterea natalității. Proiectul, care a fost aprobat în Senat, prevede ca și companiile angajatoare din România să fie stimulate să adopte măsuri efective și sporite pentru încurajarea mediului familial al angajaților proprii și a oportunității acestora de a deveni părinți. Concret, vorbim despre posibilitatea ca toate firmele să poată direcționa o parte din deducerile fiscale către acoperirea costurilor pentru proceduri de fertilizare in vitro (FIV) sau alte servicii de sprijin pentru familie – inclusiv grădinițe, școli și servicii educaționale”, a declarat inițiatorul proiectului, prof. univ. dr. Carmen Orban, președintele Subcomisiei pentru populație și dezvoltare și membru al Comisiilor pentru sănătate și învățământ din Senatul României.
Proiectul a avut susținerea senatorilor din mai multe comisii, inclusiv de sănătate, apărare, buget, muncă sau juridică, urmând a fi dezbătut în comisiile de specialitate din Camera Deputaților.
”Natalitatea în România a înregistrat o pantă descendentă în ultimii ani și este absolut necesar să găsim soluții pentru a ajunge pe un trend ascendent. Sper ca până la sfârșitul acestui an sau până la jumătatea anului viitor, să avem un cadru legislativ clar, în așa fel încât o serie de beneficii care se impun a fi legiferate să fie stabilite clar, iar rezultatul să se traducă, în următorii ani, în creșterea natalității”, a afirmat prof. univ. dr. Adrian Streinu- Cercel, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat.
Creșterea natalității nu reprezintă doar o provocare medicală, ci și una financiară. ”România are nevoie de politici publice stabile și predictibile în acest domeniu. Avem nevoie de programe naționale consistente pentru fertilizare in vitro, acces mai bun la diagnostic și tratament pentru infertilitate, programe de informare privind fertilitatea și sănătatea reproductivă și servicii medicale accesibile în toată țara, nu doar în câteva centre mari. Decizia de a avea copii nu este influențată doar de dorință, ci și de stabilitatea economică, de accesul la servicii medicale și de sentimentul că societatea sprijină această alegere”, a completat și Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat.
”Situația demografică a României este una critică și avem nevoie de toți cei prezenți aici pentru a identifica soluții. Zonele esențiale în acest efort sunt educația, sănătatea și familia, iar împreună putem sǎ facem mai mult. Sistemul de învățământ a ignorat sau a considerat tabu tema fertilității și infertilității. Tinerii nu știu care sunt factorii de risc, posibile soluții sau că infertilitatea se poate preveni. Avem nevoie ca informarea sǎ fie una corectǎ și bazatǎ pe date științifice, iar profesorii trebuie să aibă competențele necesare pentru a parcurge acest proces într-un mod eficient. De asemenea, este nevoie de infrastructură educațională. Chiar dacă un cuplu tânăr vrea copii, nu are unde să-i lase în siguranță când merge la serviciu. Lipsa creșelor, grădinițelor și a școlilor cu program prelungit face ca un copil să devină un <obstacol> în carieră. Avem nevoie de infrastructură școlară, astfel încât tinerii să nu considere că un copil este o povară”, a declarat Alexandru Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.
Pentru a răspunde nevoilor complete ale familiilor este nevoie de un program coerent, bine structurat și de o colaborare reală între ministere și autoritățile locale.
”Avem nevoie de o strategie națională clară, care să stabilească procentele de contribuție ale fiecărei instituții care ar trebui să fie implicată în subiectul natalității. Susțin inițiativa colegilor senatori de a crea o lege în acest sens și vă asigur de tot sprijinul nostru și în Camera Deputaților. Este important ca în această lege să fie precizate clar responsabilitățile fiecărei instituții, inclusiv contribuția autorităților publice locale – de exemplu, un procent de 30%. Astfel, vom oferi cadrul legal necesar, mai ales pentru municipiile mari care nu au spitale județene de urgență, să contribuie corect la aceste servicii medicale, sociale și de politică sanitară”, a afirmat și dr. Vass Levente, vicepreședinte Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților.
Priorități europene
Infertilitatea este recunoscută oficial ca fiind principala cauză medicală a declinului natalității.
”La nivel european, prin Raportul Matić s-a obținut recunoașterea accesului la tratamentele de fertilitate ca drept uman fundamental. Parlamentul European cere acum ca tratamentele FIV să nu mai fie considerate <opționale>, ci incluse în pachetele de bază de asigurări medicale. Propunerile mele pentru următorii ani sunt transformarea programului de vouchere într-un Program Național Permanent, garantat prin lege, finanțare europeană masivă - de exemplu, pot fi utilizate fonduri din programe precum EU4Health sau Horizont Europe, screening național pentru endometrioză - o boală care afectează 1 din 10 femei și care trebuie depistată în școli și universități pentru a salva fertilitatea”, a spus Gabriela Firea, reprezentant al Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen din Parlamentul European.
Datele prezentate arată că rata natalității din Europa a atins un minim istoric de doar 1,34 nașteri vii per femeie în 2024 - mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru a menține stabilitatea populației. Această criză a fertilității va avea consecințe grave pentru societățile europene - de la deficitul de forță de muncă la sisteme de asistență socială nesustenabile, scăderea nivelului de trai și o pierdere a competitivității globale.
”În contextul tendințelor sociale actuale, multe persoane amână decizia de a avea copii — din motive profesionale, financiare sau personale. Consecințele sunt grave. Se preconizează că forța de muncă a Europei va scădea cu peste 20% până în 2070, ceea ce va pune o presiune uriașă pe sistemele de pensii concepute pentru o forță de muncă mult mai numeroasă. Ponderea populației UE cu vârsta de 65 de ani și peste este așteptată să crească până la aproximativ 30% până în 2070. Iar ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste, care este deja mai mare de 22% astăzi, este estimată la aproape o treime din populația UE până în 2050, cu mai puțin de două persoane în vârstă de muncă pentru fiecare pensionar. Compania Merck si-a propus să facă parte din soluție. Un exemplu pe care îl evidențiez este beneficiul pentru fertilitate, disponibil în România din 2024. Acest program oferă angajaților care se confruntă cu probleme de fertilitate sprijin financiar și îndrumare emoțională. Face parte dintr-o politică globală a companiei care acoperă cei peste 62.000 de angajați din întreaga lume. De asemenea, am elaborat și propus, împreună cu experți de renume și organizații de pacienți, un Manifest european privind fertilitatea, un apel la acțiune care îndeamnă liderii europeni să acorde prioritate sănătății reproductive și să elimine decalajul de fertilitate”, a explicat dr. Dimitrios Georgiopoulos, vicepreședinte senior Merck Healthcare Mid-Europe.
Cele trei priorități ale manifestului UE sunt: informare, educație și prevenire privind infertilitatea, societăți și locuri de muncă prietenoase cu familia și fertilitatea, îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului infertilității.
Programe naționale și sprijin financiar
Autoritățile din România susțin dorința familiilor de a avea copii prin Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității (FIV).
„Deși au existat dificultăți administrative și sincope în finanțare, rezultatele sunt foarte bune: în perioada 2022–2023, prin acest program s-au născut peste 2.000 de copii. Programul, inițiat de Ministerul Familiei și preluat ulterior de Ministerul Muncii, continuă să beneficieze de finanțare pentru aproximativ 10.000 de beneficiari anual, prin acordarea a două tipuri de vouchere – pentru medicamente și pentru proceduri medicale. Ne dorim ca acesta să funcționeze pe o perioadă de minimum 5 ani, pentru a asigura predictibilitate și continuitate. În prezent, cadrul legislativ este în proces de avizare interministerială, iar autoritățile analizează și posibilitatea extinderii finanțării prin fonduri europene, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă a programului”, a anunțat Anca Beu, director general adjunct, Direcția Generală Politici și Programe pentru Familie, Demografie și Dezvoltare Umană, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene gestionează Programul Sănătate, finanțat din fonduri europene, cu o alocare de peste 3,6 miliarde de euro.
”În acest context, am identificat posibilitatea de a sprijini programul de fertilizare in vitro prin redirecționarea a 20 de milioane de euro din fonduri europene. Aceste fonduri vor completa efortul bugetului de stat și vor permite acordarea de vouchere în valoare de 15.000 de lei, similar programului național, însă cu prioritate pentru persoanele vulnerabile, cu venituri reduse sau din medii defavorizate, conform criteriilor europene de finanțare. Obiectivul nostru este să folosim eficient fondurile europene pentru a susține accesul la tratamente FIV, în special pentru categoriile care au cea mai mare nevoie de sprijin”, a completat și Anicuța Trăistaru, director general Direcția Generală Programul de Sănătate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Ghidul Solicitantului pentru apelul de proiecte „Programe dedicate creșterii natalității la nivel național (FIV)” s-a aflat în consultare publică până pe 20 martie 2026. În perioada următoare, propunerile și observațiile primite vor fi analizate, urmând să fie elaborată forma finală a ghidului, în vederea lansării apelului de proiecte.
La nivelul sectorului 2 al Capitalei se derulează un program local de sprijin financiar pentru viitoarele familii.
”Discuția despre fertilizarea in vitro trebuie privită nu doar ca o intervenție medicală, ci ca o politică publică esențială pentru sprijinirea familiilor și pentru echilibrul demografic al României. Cred cu tărie că soluțiile nu trebuie să vină doar de la nivel național; autoritățile locale au un rol important. Comunitățile pot identifica rapid nevoile reale ale oamenilor și pot construi programe concrete de sprijin. La nivelul Sectorului 2 al Municipiului București am decis să intervenim activ printr-un program dedicat cuplurilor care se confruntă cu infertilitate. Prin acest proiect, oferim un sprijin financiar de până la 20.000 de lei pentru fertilizare in vitro, sumă care poate acoperi până la trei proceduri pe an. Programul a fost lansat în regim pilot anul trecut și rezultatele ne-au arătat cât de mare este nevoia. Am finanțat 300 de locuri, oferind astfel o șansă reală pentru sutele de familii care își doresc să devină părinți”, a spus Andrei Ohaci, viceprimarul Sectorului 2 din București.
”Scăderea natalității are un impact direct asupra sistemului de sănătate. O populație îmbătrânită generază presiune pe sistem și pe serviciile de sănătate. Scăderea natalității este un fenomen demografic plurifactorial care trebuie adresat multisectorial. Pe lângă măsurile de sănătate, trebuie menținute și măsurile de sprijin social și educațional pentru tinerele familii. Nu în ultimul rând, este necesară educația atât a tinerelor cupluri, cât și a profesioniștilor din sănătate care să adreseze stigma infertilității”, a completat și dr. Carmen Ungurean, șef secție boli netransmisibile, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Acces la investigații de specialitate și terapii
„Analizele hormonale și ecografiile transvaginale sunt decontate în ambulatoriu, iar în spitalizare de zi sau continuă se pot deconta toate investigațiile și serviciile necesare pentru rezolvarea cazului. Analizele şi investigaţiile medicale legate de sarcină se decontează la nivel realizat în ambulatoriu. De asemenea, consultațiile de prevenție și planificare familială la medicul de familie și în ambulatoriul clinic sunt decontate, însă serviciile sunt slab accesate: anul trecut, doar 14.000 de consultații de planificare familială au fost efectuate în ambulatoriu la nivel național, iar la nivelul medicilor de familie doar 700 de consultații. Programul național de endometrioză asigură tratamentul specific, dar a fost utilizat de puține paciente în primii doi ani (209 de persoane în 2024 și 176 de persoane în 2025)”, a anunțat Iulia Stoea, director general adjunct, Direcția Generală Relații Contractuale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Ea a mai explicat că CNAS încurajează propuneri pentru pachete standardizate care să includă consultații, analize și investigații imagistice într-o singură vizită la furnizorul de servicii medicale..
”În România sunt autorizate, prin proceduri naționale și europene, principalele clase terapeutice utilizate în tratamentul infertilității, inclusiv: gonadotropine, agoniști și antagoniști GnRH, modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici și terapii cu progesteron pentru suport luteal. Toate aceste medicamente sunt evaluate și autorizate în conformitate cu standardele europene și sunt utilizate conform ghidurilor de specialitate în reproducerea asistată”, a afirmat și prof. univ. dr. Carolina Negrei, membru în Consiliul Științific al Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Potrivit acesteia, Agenția își reafirmă angajamentul de a contribui la politicile privind creșterea natalității prin expertiză științifică, colaborare europeană, reglementare riguroasă și promovarea utilizării sigure a medicamentelor.
”Considerăm că abordarea infertilității trebuie să includă educație și informare corectă a populației, acces la servicii medicale de calitate, încredere în sistemul de sănătate, politici publice coerente și sustenabile”, a mai spus prof. univ. dr. Carolina Negrei.
Opinia specialiștilor
Rata cuplurilor care se confruntă cu probleme de fertilitate este de aproximativ 20%, similar cu cea din alte țări europene. Totuși, există încă dificultăți care trebuie abordate și oportunități de îmbunătățire a situației.
”Există două probleme majore. Prima este informarea. Aceasta trebuie abordată pe două niveluri: la nivelul populației generale, adică la cei care se confruntă efectiv cu infertilitatea (vedem cupluri care nu se adresează mult timp unui medic, stând acasă și neștiind ce opțiuni există) și la nivelul sistemului medical- primul pas pentru un cuplu sau pacient este să meargă la medicul de familie. Ar trebui să existe un protocol clar care să stabilească pașii următori: cum trebuie îndrumatecuplurile, când și cum sunt direcționate către specialiști, mai ales în cazurile în care vârsta femeii este un factor esențial. În prezent, deseori medicul de familie recomandă doar suplimente sau o perioadă de așteptare, fără un ghid clar. A doua problemă este financiară. Procedurile de fertilizare in vitro sunt foarte costisitoare. În prezent, programul național acoperă aproximativ 50–60% din costurile totale, ceea ce reprezintă o susținere, dar nu suficientă”, a afirmat dr. Andreas Vythoulkas, clinica Genesys Athens.
”Fără acces la informație corectă și la educație medicală, multe cupluri ajung prea târziu la specialist, iar timpul devine un factor critic în parcursul lor reproductiv. Fertilitatea nu este doar un subiect personal, ci și unul care ține de politici publice, acces la servicii medicale și programe de susținere reale și coerente. Sper ca aceste inițiative punctuale să conducă către intervenții sistemice pentru coerență, educație și continuitate”, a completat și dr. Andreea Velișcu, șef secție Obstetrică Ginecologie 1, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”, Clinica Embryos.
Natalitatea nu reprezintă doar o problemă demografică, este un indicator direct al funcționalității întregului sistem public de sănătate.
”Creșterea natalității trebuie să aibă drept fundament funcționarea corectă a maternităților, a secțiilor de obstetrică din spitalele publice prin reconfigurarea rețelei de maternități și printr-o finanțare corectă. Actualizarea finanțării reprezintă o necesitate, având în vedere complexitatea cazurilor, riscurile și resursele umane, de multe ori subevaluate, toate generând o presiune pe bugetul spitalului și, implicit, pe calitatea actului medical. Sistemul trebuie să mențină capacitatea de a gestiona o naștere în siguranță în orice moment, chiar dacă volumul anual de cazuri este mai mic. De asemenea, este nevoie să aducem în discuție și politici, acțiuni destinate Diasporei, stimularea întoarcerii tinerilor și recunoașterii calificărilor obținute în străinătate, eliminarea anxietății în cazul nașterii primului copil sau reconfigurarea concediului pentru creșterea copilului printr-o plată decentă, precum și printr-o stimulare financiară în cazul revenirii la muncă și acordarea de credite cu dobânzi mai mici pentru familiile tinere”, a concluzionat dr. Călin Boeru, șef Secție Obstetrică- Ginecologie, Spitalul Județean de Urgență ”Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești.
