Hipertensiunea este cauza a cel puțin 41% dintre decesele datorate bolilor de inimă, responsabilă pentru aproximativ 9,4 milioane de decese pe an.[1] Predicțiile pentru viitor nu sunt deloc încurajatoare: se estimează că în anul 2025, populația care va suferi de hipertensiune va crește cu 60%.[2]
În ciuda faptului că poate fi asimptomatică și există posibilitatea ca pacientul să nu resimtă direct efectele sale asupra organismului (durerile de cap sau amețelile), hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru infarct (atacul de cord), anumite boli renale cronice, insuficiență cardiacă sau anevrismul aortic. Chiar și o creștere moderată a valorilor tensiunii arteriale este asociată cu o speranță de viață mai redusă.
Pentru a avea o imagine clară asupra stării tensiunii arteriale, este importantă măsurarea ei în mod regulat cu ajutorul unui tensiometru, precum tensiometrul digital SENDO, care oferă valori exacte, ușor de înțeles pentru toată lumea.
Principalele cauze sociale care contribuie la dezvoltarea hipertensiunii:
1. Globalizarea
2. Urbanizarea
3. Îmbătrânirea demografică
4. Veniturile
5. Educația
6. Situația locativă[3]
În cele ce urmează sunt evidențiate câteva dintre modificările necesare stilului de viață pentru a preveni sau ține sub control hipertensiunea.[4]
1. Scăderea în greutate
Din anul 1960 până în anul 2000, prevalența obezității printre adulții americani cu vârste între 20 și 74 de ani a crescut de la 13,4% la 30,9%.[5] În România, conform studiului epidemiologic „ORO – Prevalenţa obezităţii şi a factorilor de risc ai obezităţii în populaţia adultă din România” publicat în anul 2015 de către o echipă de doctori români, procentajul persoanelor supraponderale atinge 31,1%, iar obezitatea afectează 21,3% din populație.[6]
Scăderea greutății corporale este unul dintre cele mai populare mijloace de a preveni hipertensiunea. Un studiu efectuat de Judith E. Neter et. al în anul 2003 demonstrează o reducere a tensiunii arteriale sistolice și a celei diastolice cu 1,05 mmHg, respectiv 0,92 mmHg la fiecare kilogram pierdut.[7]
2. Activitate fizică
Stabilirea unui program constant de exerciții fizice este importantă pentru sistemul cardiovascular, deoarece ajută inima să devină mai puternică, pentru a pompa mai mult sânge cu mai puțin efort, astfel scăzând și tensiunea arterială. În medie, exercițiile fizice reduc tensiunea arterială cu aproximativ 6 – 7 mmHg.[8] Pentru ca exercițiile fizice să fie eficiente asupra reducerii tensiunii arteriale, trebuie stabilit un program echilibrat, cu o creștere treptată a intensității de efort, conform recomandărilor doctorului cardiolog.
3. Reducerea stresului
Stresul nu poate cauza în mod direct hipertensiune, dar are un efect major asupra dezvoltării sale atât prin creșteri repetate ale tensiunii arteriale, cât și prin stimularea sistemului nervos de a produce cantități mari de hormoni vasoconstrictori.[9]
Felurile în care putem face față stresului sunt diverse, însă trebuie alese cu grijă deoarece multe dintre ele pot fi înșelătoare. Mâncatul pe fond emoțional, fumatul, consumul de alcool, dormitul în exces sunt „prieteni falși” în lupta cu stresul, ce cresc în realitate nivelul de anxietate. Câteva tehnici eficiente de reducere a stresului sunt: meditația, acupunctura, terapiile biofeedback și terapiile prin muzică.
4. Monitorizarea tensiunii arteriale acasă
Monitorizarea tensiunii arteriale acasă este o modificare benefică a stilului de viată pentru a ține sub control starea sănătății sistemului cardiovascular. Asociația Americană a Inimii recomandă ca oricine cu tensiune arterială crescută să își măsoare tensiunea arterială acasă, deoarece astfel pot fi supravegheate mult mai ușor schimbările și medicul este sprijinit în stabilirea unui tratament adecvat prin prezentarea istoricului măsurărilor tensiunii arteriale.
Pentru ca monitorizarea tensiunii arteriale acasă să fie cât mai eficientă și precisă, este foarte importantă alegerea unui tensiometru de încredere și folosirea corespunzătoare a acestuia.
SENDO este un tensiometru digital precis, ușor de folosit și rezistent în timp, proiectat pentru nevoile persoanelor care urmăresc monitorizarea tensiunii arteriale acasă.
Fiind dotat cu un singur buton, tensiometrul SENDO poate fi folosit cu ușurință fără a fi necesare cunoștințe speciale deoarece acesta asigură umflarea automată a manșetei, aplicând o presiune corespunzătoare ritmului cardiac găsit pentru efectuarea măsurătorii.
Motto-ul SENDO, „Măsurări exacte la tine acasă”, ilustrează întocmai ceea ce oferim persoanelor interesate de sănătatea lor. Inginerii japonezi care dezvoltă acest dispozitiv fiabil și durabil, asigură precizia măsurărilor realizate cu tensiometrul SENDO.
Rezistența și întrebuințarea îndelungată a tensiometrului digital SENDO este consolidată și de garanția de 5 ani.
Funcția suplimentară a dispozitivelor SENDO de a detecta nu doar valorile tensiunii arteriale, cât și frecvența cardiacă și prezența aritmiilor, ajută atât pacientul să capete o vedere de ansamblu asupra stării de sănătate a sistemului cardiovascular, cât și doctorul în stabilirea unui diagnostic precis.
Doctorii recomandă, în general, măsurarea tensiunii arteriale acasă de două ori pe zi, dimineața și seara, timp de o săptămână, pentru a determina cu exactitate tratamentul sau recomandarea de specialitate aplicabilă. Ulterior, în cazul persoanelor diagnosticate cu hipertensiune, această perioadă de monitorizare poate fi prelungită pe termen îndelungat, pentru a indica dozajul medicamentelor recomandate.
Așadar, prezența unui tensiometru în locuință este indispensabilă pentru persoanele cu interes în prevenirea și ținerea sub control a hipertensiunii. Dincolo de a fi o necesitate, monitorizarea tensiunii arteriale cu ajutorul tensiometrului SENDO acasă poate deveni un pas simplu, firesc spre o viață mai sănătoasă
[1]Causes of Death 2008 [online database]. Geneva, World Health Organization. (http ://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/cod_2008_sources_methods.pdf)
[2]Kearney PM, Whelton M, Reynolds K, et al. Global burden of hypertension: analysis of worldwide data. Lancet 2005; 365:217–223.
[3]A global brief on Hypertension, World Health Organization 2013. (http://ish-world.com/downloads/pdf/global_brief_hypertension.pdf)
[4]Tiberio M Frisoli, Roland E Schmieder, Tomasz Grodzicki, and Franz H Messerli. Beyond salt: lifestyle modifications and blood pressure. European Heart Journal (2011) 32, 3081–3087 (http://eurheartj.oxfordjournals.org/content/ehj/32/24/3081.full.pdf)
[5]Cynthia L Ogden, Ph.D., Margaret D Carroll, M.S.P.H., Division of Health and Nutrition Examination Surveys. Prevalence of Overweight, Obesity, and Extreme Obesity Among Adults: United States, Trends 1960–1962 Through 2007–2008. June 2010. (https://www.cdc.gov/nchs/data/hestat/obesity_adult_07_08/obesity_adult_07_08.pdf)
[6]Roman G, Bala C, Creteanu G, Graur M, Morosanu M, Amorin P, Pîrcalaboiu L, Radulian G, Timar R, Achimas Cadariu A. Obesity and Health-Related Lifestyle Factors in the General Population in Romania: a Cross Sectional Study. Acta Endo 11 (1): 64-72, 2015. (https://www.researchgate.net/profile/Cornelia_Bala/publication/279286845_Obesity_and_Health-Related_lifestyle_factors_in_the_general_population_in_romania_A_cross_sectional_study/links/57a2fb4908aeef8f31205ae4.pdf?origin=publication_list)
[7]Neter JE, Stam BE, Kok FJ, Grobbee DE, Geleijnse JM. Influence of weight reduction on blood pressure: a meta-analysis of randomized controlled trials. Hypertension. 2003 Nov;42(5):878-84. Epub 2003 Sep 15. (http://hyper.ahajournals.org/content/42/5/878#ref-5)
[8]Exercise is medicine Australia factsheet. May 2014. (http://exerciseismedicine.org.au/wp-content/uploads/2014/05/2014-Hypertension-FULL.pdf)
[9]Kulkarni S, O'Farrell I, Erasi M, Kochar MS. Stress and hypertension. WMJ : Official Publication of the State Medical Society of Wisconsin [1998, 97(11):34-38]. (http://europepmc.org/abstract/med/9894438)
