Redactia Saptamana Medicala
“A 12-a ediție a Conferinței Naționale de Microbiologie și Epidemiologie a adus la București peste 600 de specialiști care lucrează în domeniul bolilor infecțioase: microbiologi și medici de laborator, epidemiologi, infecționiști, dar și reprezentanți din alte specialități care, prin activitatea lor curentă, se confruntă cu această patologie – medici de familie, pediatri, pneumologi și alte specialități.
Scăderea acoperirii vaccinale în România și în alte țări a dus la reapariția unor boli transmisibile care tindeau către eliminare. Dar a apărut epidemia de rujeolă, în Europa și SUA, cazurile de difterie din Ucraina și Marea Britanie. În România acoperirea vaccinală variază între 65 și 85% la principalele antigene cuprinse în Programul Național de Vaccinare. 98% dintre cazurile de rujeolă din România, 18.500, au apărut la persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet!
În plus, gripa a făcut ravagii în sezonul 2018-2019, iar acoperirea vaccinală din România la persoanele peste 65 de ani abia ajunge la 20% față de 75 % -recomandat de OMS. Marea majoritate a adulților și copiilor continuă să nu fie vaccinați. Acesta determină costuri enorme pentru sistemul de sănătate, produce suferințe și decese -199 numai în sezonul precedent.
Este clar că trebuie schimbat și sau completat actualul mod de vaccinare în România, care nu încurajează vaccinarea categoriilor la risc și a adulților și nu reușește să acopere cererea atunci când există dorința populației de a se imuniza. Introducerea vaccinurilor în sistemul de compensare este singura soluție, aplicată cu succes în celelate țări din UE.
Rezistența la antibiotice și infecțiile asociate asistenței medicale. Cunoaștem situația reală din România probabil parțial. Raportăm de 10 ori mai puține infecții decât media UE, iar bacteriile multi-rezistente izolate în cazul infecțiilor invazive, grave, reprezintă unele din cele mai ridicate procentaje din UE.
Cum putem rezolva aceste probleme? Diagnosticul microbiologic în spitale, 24h/7zile este esențial pentru a putea cunoaște și ține sub control cele 2 fenomene. Organizarea cât mai rapidă de laboratoare sau compartimente de microbiologie care să aparțină spitalelor publice, încadrat cu medici microbiologi/medici de laborator care să poată colabora cu epidemiologul și cu responsabilul de prescrierea antibioticelor din spital (medic de boli infecțioase), pe baza protocoalelor și pe baza cunosterii situației din fiecare spital reprezintă soluția problemei.
Adoptarea unui Plan Național de Acțiune în domeniul rezistenței de antibiotice este imperioasă, iar INBI ”Matei Bals” va demara luna viitoare un proiect finanțat de guvernul Norvegiei care să poată rezolva în mod integrat aceste probleme
Infecțiile virale prioritare, altele decât gripa (hepatitele virale, infecția HIV, infecția cu HPV), tuberculoza și infecțiile pulmonare sunt pe agenda Conferintei.
Informarea și educarea personalului medical, a publicului sunt esențiale pentru reușita programelor de sănătate publică din domeniul bolilor infecțioase. Milităm pentru introducerea cât mai rapidă a educației pentru sănătate în școlile din România!’’
