România este, în prezent, deținătoarea unor recorduri negative în ceea ce privește protejarea faţă de fumul de tutun în spațiile publice, astfel încât putem spune că am devenit un adevărat ”paradis” al consumului de tutun. Din păcate, acest lucru nu se asociază cu beneficii, ci cu boli ale adulţilor şi copiilor români. Principalele cauze de deces din România sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare (60% dintre decesele anuale, față de 48% media Comunității Europene), cancerul (la bărbaţi, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei acest tip de cancer este în continuă creştere) şi bolile respiratorii cronice (fumatul este responsabil de peste 80% din cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC).
Nu există absolut nici un dubiu că fumul de țigară este extrem de nociv, cauzând îmbolnăvirea și decesul prematur al celor care îl inhalează, activ sau pasiv, voluntar sau involuntar, adulţi şi copii.
Ne confruntăm, astfel, cu o situație care încalcă atât principiul constituțional al ocrotirii sănătății, cât și obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Legislațiile țărilor europene prevăd deja măsuri stricte de interzicere a consumului de tutun în spațiile publice închise, inclusiv în ţări în care fumatul era considerat emblematic: Turcia, Irlanda, Italia. Chiar şi vecinii noştri unguri, bulgari, sârbi şi ucrainieni au interzis fumatul în aceste spații, demonstrând că şi această parte a Europei poate adopta măsuri ferme de protecţie a sănătăţii populaţiei proprii.
Legislația românească actuală în acest domeniu se remarcă atât printr-o redactare deficientă, cât și prin aplicare insuficientă. Prin acest efect conjugat s-a creat o situație în care o majoritate covârșitoare a populației – fumători și nefumători deopotrivă – trebuie fie să suporte efectul nociv al fumatului în spații destinate, de fapt, alimentației și relaxării, fie să nu aibă acces în astfel de spații. Astfel, este încălcat sistematic dreptul la ocrotirea sănătății, prevăzut de art. 34 din Constituția României, în primul caz, iar în cel de-al doilea caz este încălcată libertatea de mișcare, prevăzută de art. 25 din Constituția României.
În condiţiile în care în România, peste 73% dintre adulţi nu fumează şi o bună parte dintre ei suferă şi mor prematur prin boli cauzate de fumat, se impune o lege protectivă faţă de expunerea la fum de tutun. ”Soluția” spațiilor diferite pentru fumători şi nefumători, complet nefuncțională în ultimii 7 ani, este expresia unei discriminări și a afectării drepturilor și libertăților prevăzute de Constituția României.
În consecință, având în vedere dispozițiile art. 34 din Constituția României, solicităm autorităților publice din România – Parlament, Guvern, Președinte:
• respectarea drepturilor constituţionale la sănătate, loc de muncă sănătos şi libertatea de mişcare prin asigurarea protecţiei celor expuși la fumul de țigară indiferent de statutul lor de fumători sau nefumători.
• eliminarea discriminării actuale în care comportamentul unui grup restrâns are prioritate în fața drepturilor legitime ale marii majorități și desființarea condiției de cetățeni de categoria a II-a, în care intră, de facto, nefumătorii precum și fumătorii care nu doresc să sufere consecințele fumului de țigară în spațiile publice.
• adoptarea de urgență a unor prevederi legale prin care FUMATUL SĂ FIE INTERZIS ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE ÎNCHISE, la locul de muncă, în parcuri, pe plaje, precum şi în locurile de joacă pentru copii şi spaţiile în care se practică sportul, indiferent dacă sunt în spaţii închise sau deschise.
Cerem Parlamentului, Guvernului și Președinției să sprijine acest demers de sănătate publică de o importanță vitală pentru viitorul nostru și al tinerei generații și să redăm împreună României imaginea „clară” pe care o merită!
Mituri legate de renunțarea la fumat
E nevoie de voință ca să te lași de fumat.
FALS! Voința este un instrument psihic de ajutor pe perioade scurte de timp. Voința ne poate aduce în decizia de a stinge ultima țigară, dar este insuficientă pentru a ne menține în statutul de nefumători. Voința este o mare consumatoare de energie psihică, ea transformă o victorie minunată într-o luptă continuă pentru abținere. Antrenarea voinței în procesul lăsatului de fumat sună prohibitiv: nu ai voie să mai fumezi! Or, fructele oprite sunt și mai tentante. Dacă dorim să rămânem nefumători, e necesar să evităm antrenarea voinței în proces.
Dacă mă las de fumat, voi traversa un sevraj oribil.
FALS! Mărturie stau toți acei oameni despre care știm că s-au lăsat de fumat cu ușurință, deodată, fără să simtă nimic altceva decât eliberare. Sevrajul nicotinic nu este sever și nu are simptome fizice, ci doar de ordin psihic: neliniște, nesiguranță, senzație de gol, panică.
Dacă mă las de fumat, o să mă îngraș.
FALS! Kilogramele în plus nu vin automat după stingerea ultimei țigări, ci vin pentru că oamenii înlocuiesc țigările cu mâncarea percepută drept inofensivă. Necesitatea înlocuirii vine dintr-o perceție greșită, ce ține de sentimentul pierderii unui "bun prieten". Dacă însă vom simți că am scăpat de o problemă, nu vom mai avea nevoie de substituenți pentru a ne simți întregi.
Nu e bine să te lași deodată, ci treptat.
FALS! Fumatul este o adicție. Continuarea hrănirii adicției prin scăderea cantității de nicotină duce la creșterea frustrării psihice, perpetuând problema fiziologică. Singura șansă la vindecare este eliminarea drogului care creează problema (acest lucru fiind posibil numai prin întreruperea consumului) și ajustarea mentală optimă, în paralel, astfel încât frustrarea primelor zile să poată fi gestionată și chiar folosită în sprijinul procesului. Sunt necesare în medie 3-5 zile pentru a evacua toată nicotina din organism.
Statistici
Cauzele deceselor în Uniunea Europeană:
• 700.000 – fumatul
• 43.000 – accidente de masina
• 38.396 – droguri
• 33.300 – sinucideri
• 18.573 – crime
• 9.300 – SIDA
• 5.000 – accidente de munca
Cifre în BPOC, cancer pulmonar și astm:
Aproximativ 90% dintre pacienții cu BPOC sunt fumători.
Fumatul pasiv este responsabil de:
- scăderea funcției pulmonare
- agravarea simptomelor BPOC
- creșterea frecvenței spitalizărilor pentru BPOC
- creșterea mortalității prin BPOC.
Fumatul este responsabil pentru 90% dintre cazurile de cancer pulmonar la bărbați și 79% la femei.
Copiii care stau în case în care se fumează au un risc de apariție a astmului cu 31% mai mare decât copiii ne-expuși fumului de țigară.
Copiii cu astm și cu părinți fumători au crize astmatice mai frecvente și mai severe: riscul de a suferi o criză care sănecesite intubație este de 22 de ori mai mare.
Surse: Eurobarometrul 2014 “Fumatul în UE” Comisia Europeană, www.srp.ro
Despre Clinica Allen Carr Easyway din București
Deschisă în 2011, Clinica Allen Carr Easyway din București este singura specializată în terapie antifumat prin metoda Easyway din România. Serviciile clinicii includ: terapie antifumat prin sesiuni de grup și individuale, ședințe de suport după lăsatul de fumat precum și activități de mentorat gratuite în școli. Diana Vasiliu, unicul terapeut format în terapie antifumat prin metoda Easyway din România, a asistat peste 500 de fumători în procesul renunțării la fumat și este implicată direct în acțiuni de prevenție a fumatului, lucrând cu adolescenții și cu părinții acestora, precum și în proiecte de schimbare a cadrului legislativ privind consumul tutunului în spațiile publice, făcând parte din Coaliția "România Respiră".
