Redactia Saptamana Medicala
Rezultatele studiului realizat în 14 țări, prezentat de Ipsos cu ocazia Zilei Mondiale a Obezității 2026.
BUCUREȘTI, 4 martie 2026. Ipsos, una dintre cele mai importante companii de cercetare de piață din lume, arată că opt din zece (79%) persoane care trăiesc cu obezitate în România consideră că afecțiunea lor „se poate preveni prin alegeri personale” - cea mai mare cifră dintre cele 14 țări incluse în studiu și cu mult peste media acestora (66%). Aceasta, în ciuda faptului că Organizația Mondială a Sănătății clasifică obezitatea drept o boală cronică, recidivantă*.
Studiul sindicalizat privind Percepțiile Globale asupra Obezității, care a comparat percepțiile persoanelor care trăiesc cu obezitate (3.094) și ale persoanelor care nu trăiesc cu obezitate (11.406) în 14 țări, evidențiază câteva concluzii importante pentru România.
Respingerea perspectivei medicale
• Spre deosebire de majoritatea țărilor studiate, încrederea persoanelor care trăiesc cu obezitate din România în soluțiile de stil de viață depășește cu mult acceptarea obezității ca boală. Șapte din zece sunt de acord că „dieta și exercițiile fizice pot rezolva singure obezitatea”.
• În schimb, doar 55% recunosc că este „o afecțiune medicală care necesită tratament continuu” - comparativ cu 71% la nivel global. Acest lucru este întărit de o încredere foarte scăzută în factorii biologici ai bolii, doar 35% recunoscând că „genetica și biologia sunt cauze principale” (față de 51% la nivel global).
Convingerile se traduc într-o implicare medicală scăzută
• Acest angajament față de autonomie în România influențează probabil comportamentul de a solicita ajutor: doar 21% dintre persoanele care trăiesc cu obezitate au consultat un medic cu privire la greutatea lor în ultimul an, una dintre cele mai scăzute cifre din studiul Ipsos.
• Pentru cei care nu consultaseră recent un medic, principalul motiv invocat a fost preferința de a „îmi gestiona singur greutatea” - citată de 41%, una dintre cele mai mari cifre dintre toate cele 14 țări.
O contradicție-cheie: conștientizarea riscului ridicat
• În ciuda deconectării cu definiția medicală a obezității, persoanele care trăiesc cu obezitate în România prezintă o conștientizare surprinzător de ridicată a principalelor riscuri pentru sănătate. Două treimi asociază obezitatea cu o cauză directă sau o contribuție puternică la diabetul de tip 2 (66%) și bolile de inimă (64%). Ambele cifre sunt cu peste 10 puncte procentuale mai mari decât media globală.
Un impact mai discret, dar totuși semnificativ, asupra vieții de zi cu zi
• Povara zilnică a obezității este evidentă în România. Persoanele care trăiesc cu obezitate sunt cu 24 de puncte procentuale mai puțin mulțumite de sănătatea lor fizică decât cele care nu trăiesc cu obezitate, o diferență mai mare decât media globală (19 puncte).
• Cu toate acestea, greutatea percepției judecării din exterior este mult mai puțin pronunțată. Persoanele care trăiesc cu obezitate în România sunt mai puțin predispuse în comparație cu media globală să se simtă frecvent judecate pentru felul în care arată (17% față de 35% la nivel global) sau să se simtă stânjenite sau jenate din cauza greutății lor (23% față de 35% la nivel global).
Roberto Cortese, șeful departamentului Ipsos de studii de monitorizare a obezității și bolilor cardiometabolice, afirmă:
„Concluziile pentru România prezintă cea mai dură imagine a auto-culpabilizării din studiul nostru. Convingerea că obezitatea este o chestiune de alegere personală este atât de puternică, încât anulează acceptarea acesteia ca afecțiune medicală, ducând la una dintre cele mai scăzute rate de implicare medicală. De Ziua Mondială a Obezității, provocarea noastră este de a reduce difența fundamentală în înțelegere. Trebuie să lucrăm pentru a construi încredere în natura medicală a obezității, pentru a ne asigura că oamenii se simt incurajați să solicite sprijinul profesional pe termen lung pe care îl merită.”
Date suplimentare din studiul sindicalizat Ipsos privind Percepția Globală asupra Obezității pot fi consultate aici: https://www.ipsos.com/en/global-perceptions-of-obesity-study
Despre studiu
Studiul Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost realizat pe un eșantion de 14.500 adulți din 14 țări: Arabia Saudită (n=1.000), Austria (n=1.000), Brazilia (n=1.000), Canada (n=1.000), Coreea de Sud (n=1.000), Emiratele Arabe Unite (n=500) India (n=2,000), Italia (n=1.000), Marea Britanie (n=1.000), Mexic (n=1.000), Polonia (n=1.000), România (n=1.000), Spania (n=1.000), Turcia (n=1.000). Toate rezultatele globale se bazează pe media celor 14 țări.
Un total de 1.000 de respondenți au fost intervievați în România. Eșantionul din România a fost format din 201 de persoane care trăiesc cu obezitate și 799 de persoane care nu trăiesc cu obezitate.
Studiul a fost efectuat online de către Ipsos în perioada decembrie 2025 - ianuarie 2026. Eșantionul populației generale a fost structurat folosind cote de vârstă, gen și regiune. În majoritatea țărilor, cotele reflectă populația națională; în unele piețe, eșantioanele pot fi ușor orientate spre anumite categorii demografice (de exemplu, populațiile mai tinere, urbane). Eșantionul permite analiza în funcție de starea ponderală(IMC), prevalența obezității în fiecare piață fiind luată în considerare pentru a asigura dimensiuni de bază suficiente pentru compararea între persoanele care trăiesc cu obezitate și persoanele care nu trăiesc cu obezitate. Ipsos a utilizat înălțimea și greutatea furnizate de fiecare respondent pentru a analiza datele persoanelor care trăiesc cu obezitate și cele care nu trăiesc cu obezitate. Au fost utilizate următoarele definiții: Persoanele care trăiesc cu obezitate = IMC 30+ [25+ India, Coreea de Sud]; Persoanele care nu trăiesc cu obezitate = IMC <30 [<25 India, Coreea de Sud]. Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalență a obezității în cadrul acestui eșantion sunt derivate din date auto-raportate și sunt destinate analizei comparative a percepțiilor, nu ca un substitut pentru statisticile epidemiologice naționale oficiale.
Aspectele vieții la care se face referire sunt: Sănătatea fizică; Bunăstarea emoțională și mentală; Încrederea și stima de sine; Relațiile sociale; Viața romantică; Activitatea/ Condiția fizică; Accesul la servicii și sprijin medical; Dezvoltarea personală; Munca/ Rolul zilnic; Nutriția și obiceiurile alimentare; Mediul de zi cu zi; Securitatea financiară. Toate datele sunt protejate prin drepturi de autor Ipsos 2026.
*Definiția Obezității– Organizația Mondială a Sănătății
Obezitatea este clasificată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca fiind o boală cronică, recidivantă, care rezultă din interacțiuni complexe între genetică, neurobiologie, comportamente alimentare, accesul la o alimentație sănătoasă, forțele pieței și mediul înconjurător în sens larg.
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/obesity-and-overweight
Despre Ziua Mondială a Obezității
Ziua Mondială a Obezității
este marcată anual pe 4 martie, reunind oameni din întreaga lume pentru a
crește gradul de conștientizare cu privire la obezitate ca boală complexă și
cronică și pentru a promova îmbunătățirea prevenirii, tratamentului și sprijinului.
www.worldobesityday.org.
Dezvăluirea clientului
finanțator
Eli Lilly este abonat finanțator al studiului Ipsos
Global Perceptions of Obesity, un studiu sindicalizat Ipsos, și a furnizat
finanțare pentru proiect. În calitate de abonat finanțator, Eli Lilly a avut
contribuții la direcția generală a studiului. Ipsos a proiectat și a derulat în
mod independent cercetarea și analiza și a păstrat control editorial complet
asupra tuturor comunicărilor finale. Toate datele sunt deținute în totalitate
de Ipsos și sunt disponibile pentru mai mulți clienți.
Studiul Ipsos privind obezitatea
Ipsos se angajează să promoveze înțelegerea obezității ca prioritate globală în domeniul sănătății și sprijină organizațiile care lucrează pentru a îmbunătăți rezultatele pentru persoanele care trăiesc cu obezitate. Capacitățile globale de cercetare a obezității includ monitorizări sindicalizate care urmăresc percepțiile și tratamentul din lumea reală, cercetări personalizate, acces la piață și servicii de consiliere, precum și generarea personalizată de dovezi din lumea reală.
