Redactia Saptamana Medicala
- Digitalizarea sistemului medical românesc este o urgență pentru a le oferi îngrijiri pacienților din zone izolate din punct de vedere medical, pentru a oferi tratament eficient, personalizat bolnavilor cu afecțiuni grave și complexe, pentru a lua decizii administrative la nivel național care să aibă impact;
- În 2020, România ar putea avea registre naționale ale bolnavilor cu afecțiuni cronice grave;
- Comisia Europeană va oferi fonduri de 100 de miliarde de euro pentru inovație și cercetare, în cadrul Digital Europe Programme, iar 9,2 miliarde de euro sunt destinate exclusiv pentru transformarea digitală;
- Digitalizarea sistemului medical va reduce inclusiv erorile de diagnostic;
- Digitalizarea sistemului medical va permite pacienților să își obțină tratamentul adecvat în oricare stat membru UE;
- România are potențial de a deveni hub regional în domeniul Inteligenței Artificiale cu aplicații în domeniul medical, poate fi transformată dintr-o economie bazată pe consum, într-una bazată pe inovație.
În cadrul Săptămânii Sănătății Digitale, în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Ministerul Sănătății și Institutul Aspen România, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, au organizat ieri,13 iunie, la Palatul Parlamentului, o dezbatere dedicată necesității dezvoltării de parteneriate și creării de sinergii între actorii cu responsabilități în domeniul sănătății digitale, în vederea accelerării implementării soluțiilor digitale și regândirii sistemelor de sănătate cu sprijinul noilor tehnologii digitale. Evenimentul a a reunit cei mai importanți factori de decizie din mediul public, precum și reprezentanți ai sectorului privat, academic și non-guvernamental, desfășurându-se sub egida Programului Aspen Healthcare & Quality of Life. Obiectivul principal al acestui program îl reprezintă extinderea sferei dezbaterilor privind politicile publice de sănătate și susţinerea unei reforme sustenabile a sectorului.
"Știu că
suntem în întârziere, din punctul de vedere al cetățenilor,
al societății, al pacienților.
Cetățenii sunt conștienți că
există tehnologii care le-ar putea îmbunătății viața, dar
care nu sunt la dispoziția lor. De
aceea, noi aducem la aceeași masă puterea,
opoziția, mediul privat și experții:
pentru a găsi soluții. Polonia a dat greș când a implementat Agenția Digitală. În Cehia le-a ieșit din prima. Trebuie să învățăm de la ei, să nu repetăm greșelile, ci să copiem succesul.
Trebuie să facem pași în față. Dacă vom reuși să construim un spital în
parteneriat public-privat, să-l facem din start 100% digitalizat, nu vom mai
munci de două ori după.", a declarat Mircea Geoană, președintele
Institutului Aspen din România, în încheierea evenimentului.
În cadrul dezbaterilor din cadrul acestui eveniment, specialiști din mai multe țări europene, printer care Germania, Portugalia și România, au atras atenția că digitalizarea sistemului medical, atât la nivel național, cât și integrat la nivelul Uniunii Europene, este vitală pentru ca pacienții să beneficieze oriunde și oricând de îngrijiri medicale de calitate. În acest moment, 18% din cetățenii Uniunii Europene primesc servicii medicale online. Dar, discrepanțele între țări sunt mari. Spre exemplu, în Estonia și Finlanda, 50% dintre bolnavi au acces la acest tip de servicii, în timp ce în România doar 10%, iar în Malta 5%. Specialiștii și autoritățile din domeniu preconizează că până în 2025, 30% dintre cetățenii Uniunii Europene vor avea parte de servicii medicale on-line.
"Tehnologia e la viteză maximă, dar digitalizarea medicală a rămas mult în urmă, spun experții. În toată Europa, nu doar în România. Deci, e timpul să acționăm, e timpul să accelerăm, să lucrăm împreună. Și Ministerul Sănătății începe să accelereze ritmul in acest domeniu. De anul acesta statul a alocat bani pentru tratamentul personalizat, pe baza bio markerilor, iar de anul viitor sperăm să avem o Agenție Națională pentru Informatizarea Sanatatii și registre naționale pentru majoritatea bolilor," a declarat, Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
La nivelul Uniunii Europene, 16 milioane de oameni suferă de
boli rare și au nevoie de tratamente
personalizate, iar 200 de mii de decese la nivelul Uniunii Europene sunt
asociate cu reacțiile adverse la diverse tratamente. De
aceea, Comisia Europeană, în perioada 2021-2027, va investi 100 de miliarde de
euro în inovație și cercetare.
Aici este inclusă și dezvoltarea digitalizării în
sănătate, iar 9,5 miliarde de euro vor fi alocate exclusiv pentru transformarea
digitală.
Rețetele digitale ar putea ajuta pacienții care călătoresc în interiorul Uniunii Europene să primească tratamentul potrivit în orice țară s-ar afla, iar Dosarul Electronic al Pacientului ar permite unui bolnav să primească rapid acces la îngrijirea de care are nevoie, ar reduce riscul de diagnosticare greșită, orice medic având la dispoziție istoricul medical al pacientului - de la rezultatele analizelor de sânge până la alergii. În aprilie 2019, a fost adoptată o declarație la nivel european prin care autoritățile europene s-au angajat ca până în 2022 să lege informațiile din dosarele medicale ale pacienților cu cele genetice. Dar, pentru a pune în practică aceste decizii, este necesar ca fiecare țară membră UE să își construiască baze de date naționale funcționale.
România are specialiști în domeniul Inteligenței Artificiale, dar nu are o strategie în domeniu. "Inteligența Artificială poate îmbunătăți medicina, poate îmbunătăți tratamentul oferit pacienților, iar România poate deveni hub regional în domeniu, pentru că are experți. Dar, e nevoie de strategie la nivel național pentru a transforma România din economie de consum în economie inovatoare.", a punctat în cadrul dezbaterii, Elena Ovreiu, profesor în cadrul Politehnicii București. Ideea a fost suținută și de Bart Romney, profesor de Inginerie Biomedicală la Universitatea Eindhoven, care a declarat că "Americanii construiesc calculatoare foare mari, dar noi europenii creăm algoritmii cu care vor lucra pe aceste calculatoare. Europa, însă, are multe de făcut cu privire la eficiență. Suntem buni la programare, la matematică, trebuie să învățăm să fim și practici."
Concluziile obținute în urma dezbaterilor de la acest eveniment se vor transforma în recomandări pentru cei care au putere de decizie în domeniul medical și în cel al tehnologiei informației.
