Imunitatea organismului sau sistemul imunitar cuprinde mecanismele de apărare ale organismului faţă de agenţii patogeni − virusuri, bacterii, fungi, radiaţii, substanţe toxice, medicamente. Dacă agenţii patogeni sunt în cantităţi mici, sistemul imunitar face faţă atacului. Există însă şi situaţii când sistemul imunitar este depăşit, este slăbit şi are nevoie de ajutor pentru a face faţă agenţilor patogeni.
Specialiştii vorbesc despre imunitate înnăscută şi imunitate dobândită.
Imunitatea înnăscută este moştenită de la părinţi şi nu mai poate fi influenţată până la sfârşitul vieţii. Imunitatea dobândită poate fi susţinută şi modelată prin contactul cu un antigen, prin vaccinare, prin dietă.
Viaţa omului modern se desfăşoară foarte rapid. Omul modern sare de multe ori peste mese, consumă foarte puţine legume şi fructe. Din cauza lipsei de timp se mulţumeşte cu un prânz luat la fast-food şi cu o cină pregătită la repezeală. Apă bea foarte puţină, în schimb nu-i lipsesc în nicio zi băuturile acidulate. Pentru cea mai mică viroză apelează la antibiotice, chiar dacă nu sunt recomandate. Pentru cea mai mică durere ia antiinflamatoare, antialgice. În plus, omul modern trăieşte într-un mediu tot mai poluat, fumează tot mai mult. Un asemenea mod de viaţă înseamnă automat scăderea imunităţii. Aproape 70% dintre români iau antibiotice fără prescripţie medicală, încă de la primele semne ale unei răceli. Foarte multe persoane recunosc că iau antibiotice cel puţin o dată pe an. Consecinţele abuzului de antibiotice sunt distrugerea florei intestinale, scăderea imunităţii, insensibilitate la antibiotice. Eliminarea acestor factori se poate realiza în primul rând prin corectarea modului de viaţă, mese regulate, mişcare, renunţare la fumat, reducerea consumului de alcool dar şi printr-un aport în dieta zilnică de produse naturale de tipul suplimentelor alimentare.
Aceste suplimente nutritive sunt uşor resorbabile şi au multiple avantaje pentru sănătate pe termen lung: conţin substanţe bioactive care contribuie la corectarea funcţiilor unor organe vitale precum inima, ficatul, creierul etc., sporesc rezistenţa la efort prin aport energetic, susţin funcţiile metabolice ale organismului.
Şi la nivel celular, în general prin efectele lor antioxidante, suplimentele alimentare au pe termen lung rezultate miraculoase, unele cunoscute de mult în popor. Uleiul de cătină este ştiut ca factor de protecţie a ficatului, prin acţiunea de detoxifiere şi troficitate a celulei hepatice. Produsele naturiste obţinute din muguri de brad alb stimulează formarea de ţesut osos şi au efect de fixare a calciului în oase, cele din mlădiţe de măceş au acţiune antiinflamatoare, iar cele din muguri de coacăz negru stimulează secreţia unor hormoni cu proprietăţi antiinflamatorii şi antialergice, creşte rezistenţa la frig.
Exemple de acest fel pot continua.
Ele demonstrează că natura este un imens laborator, din păcate insuficient explorat, cunoscut şi valorificat, şi conform unei vechi credinţe în medicina tradiţională, „natura mamă are tot atâtea leacuri câte boli”.
