60
None

Cum creștem aderența pacienților la tratamente în pandemia de COVID-19?

În fiecare an, 15 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 30 și 69 de ani mor din cauza bolilor netransmisibile (NCD). Peste 85% din aceste decese „premature” se produc în țările cu venituri mici și mijlocii din cauza bolilor cardiovasculare (17,9 milioane), cancer (9 milioane), boli respiratorii (3,9 milioane) și diabet (1,6 milioane).  COVID-19 poate avea un efect negativ asupra rezultatelor bolilor netransmisibile ale adulților și copiilor din mai multe sisteme, inclusiv o vulnerabilitate crescută la infecția cu COVID-19 și niveluri mai ridicate de mortalitate în rândul pacienților care trăiesc cu boli netransmisibile, întârzieri în depistarea bolilor netransmisibile care progresează către forme mai grave ale bolii, întreruperea tratamentului acestor boli, o creștere a factorilor de risc comportamentali și o utilizare sporită a substanțelor periculoase. În contextul pandemiei, aderența pacienților la tratamente a scăzut dramatic. Astfel, izolarea timpurie a persoanelor infectate, schimbul transfrontalier de cunoștințe, urmărirea eficientă a contacților, raportarea standard și un sistem de supraveghere fiabil sunt câteva din recomandările studiului Impactul COVID-19 asupra accesului la asistență medicală în țările cu venituri mici și medii: Dovezi actuale și recomandări viitoare.

Presiunea bolilor netransmisibile

La nivel mondial, două treimi dintre țări au confirmat că programele privind bolile netransmisibile au fost incluse în planurile lor naționale de pregătire și de reacție la COVID-19. Includerea a fost înregistrată de 72% dintre țările cu venituri ridicate, în comparație cu 42% dintre țările cu venituri scăzute, cu accent pe cancer, diabet, afecțiuni respiratorii cronice și boli cardiovasculare. Natura COVID-19 poate face ca unele boli netransmisibile să fie mai dificil de recunoscut. De exemplu, COVID-19 a fost asociată cu complicații cardiovasculare care pot face ca diagnosticarea precisă a infarctului miocardic să fie din ce în ce mai complexă. Pacienții cu afecțiuni respiratorii cronice existente, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică, astmul, gripa, etc.,  adesea întâmpină dificultăți în recunoașterea momentului în care se poate solicita asistență medicală imediată, deoarece astfel de boli au simptome foarte comune cu COVID-19.  „Combinând toate dovezile publicate și înregistrate până în prezent și ținând cont de scenariul actual al COVID-19, este evident că pandemia COVID-19 ar intensifica și mai mult criza globală a bolilor netransmisibile, în special în țările cu venituri mici și mijlocii. Este necesar să se intensifice eforturile în țările cu venituri mici și mijlocii pentru a asigura o limitare eficientă a pandemiei, deoarece regiunea se confruntă cu o dublă povară de boli infecțioase și neinfecțioase și, mai ales, cu sistemul său de sănătate slab”, atrag atenția autorii studiului.

Context

Pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru sănătatea publică la nivel mondial, iar țările cu venituri mici și mijlocii nu sunt scutite de această amenințare. Impactul pandemiei are o mare influență asupra multor domenii, inclusiv, dar nu numai, asupra securității sanitare globale, a economiei și a furnizării de asistență medicală în țările cu venituri mici și mijlocii. S-au pus în aplicare răspunsuri în vederea limitării eficiente a pandemiei.  Potrivit studiului, „autoritățile naționale din domeniul sănătății și alte părți interesate din țările cu venituri mici și mijlocii trebuie să continue să se asigure că accesul la servicii medicale de calitate nu este perturbat. Inovațiile sunt mai necesare ca oricând, iar țările cu venituri mici și mijlocii trebuie să continue să elaboreze mijloace pentru a asigura măsuri și politici compatibile în lupta împotriva COVID-19.”  De asemenea, autorii recomandă „o abordare unică pentru a asigura un răspuns proactiv în țările cu venituri mici și medii. Izolarea timpurie a persoanelor infectate, schimbul transfrontalier de cunoștințe, urmărirea eficientă a contacților, raportarea standard și un sistem de supraveghere fiabil, creșterea capacității de testare, cooperarea și colaborarea transfrontalieră în țările cu venituri mici și medii, implicarea eficientă a comunității și măsurile de prevenire și control al infecției, inclusiv menținerea distanței fizice și o igienă adecvată a mâinilor, precum și o igienă respiratorie, ar trebui să continue să fie prioritare în aceste țări. În acest fel, povara asupra sistemelor de sănătate deja fragile din țările cu venituri mici și medii ar fi diminuată. Acest lucru va oferi oportunitatea de a răspunde în mod adecvat la pandemia fără precedent și de a se asigura în continuare că furnizarea asistenței medicale nu este perturbată.”

Sisteme de sănătate nefuncționale

În conformitate cu clasificarea Băncii Mondiale în ceea ce privește veniturile, economiile cu venituri mici sunt clasificate ca fiind cele cu un venit național brut (VNB) pe cap de locuitor de 1.025 USD, în timp ce economiile cu venituri medii inferioare sunt enumerate ca fiind cele cu VNB pe cap de locuitor între 1.026 USD și 3.995 USD.

Înainte de apariția pandemiei de COVID-19 la nivel mondial, accesul la asistență medicală a variat, deoarece țările au prevederi diferite în materie de asistență medicală. Deși unele state au deja sisteme de sănătate existente bune și cadre de sănătate accesibile, altele au suferit mai multe eșecuri, cum ar fi țările cu venituri mici și medii. Accesul la asistență medicală optimă a reprezentat, de asemenea, o problemă socio-economică majoră în aceste țări. Pentru anumite zone, lipsa unor servicii de sănătate adecvate este exacerbată de prevalența inegalităților în ceea ce privește alocarea instituțiilor publice de sănătate. Persoanele care locuiesc în țările cu venituri mici și medii au un acces comparativ inegal la servicii de sănătate de calitate față de omologii lor din țările cu venituri ridicate.

 Un sistem de sănătate stabil și funcțional se bazează pe o serie de factori, inclusiv pe personalul calificat în domeniul sănătății, pe facilități și cadre de infrastructură bine întreținute și pe disponibilitatea adecvată a echipamentelor de protecție personală (PPE) și a medicamentelor. În Africa, sistemele de sănătate au fost depășite cu diversele provocări reprezentate de epidemiile anterioare, cum ar fi Ebola, virusul Zika, pandemia H1N13 și actuala pandemie COVID-19. Odată cu izbucnirea pandemiei COVID-19 în Africa, au fost amenințate diverse sectoare ale sistemelor de sănătate din țările cu venituri mici și mijlocii, inclusiv sectoarele farmaceutic , clinic și, respectiv, spitalicesc. Acest lucru va avea consecințe grave asupra furnizării de servicii de asistență medicală în mai multe state din Africa, deoarece un sistem de sănătate consolidat este esențial pentru asigurarea unor rezultate mai bune în materie de sănătate.

Sursa: www.politicidesanatate.ro

Comentarii


Pentru a putea preveni atacurile de securitate de tip spam, avem nevoie să stocăm datele pe care le-ați introdus și ip-ul dumneavoastră în baza de date. Aceste date nu vor fi folosite în alte scopuri decat prevenirea atacurilor. Sunteți de acord să stocăm aceste date ?
Notă : Comentariile pot fi adăugate doar în cazul în care v-ați dat acordul pentru stocarea datelor

Introduceti textul din imagine
captcha