Asociația Pacienților cu
Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO) atenționează asupra scăderii numărului
de români testați și diagnosticați cu hepatite în ultimele luni, dar și în ceea
ce privești procentul mic al pacienților care au intrat pe tratament comparativ
cu alți ani.
Conform datelor primite de la
CNAS, în programul destinat hepatitei C care poate cuprinde până la 17.500
persoane, în perioada februarie-30 iunie 2020, au fost incluși doar 3.558 de
pacienți: 883 în februarie, 1.279 martie, 181 aprilie, 402 mai și 813 iunie. În
cazul hepatitei B, studiile clinice, întrerupte pentru o perioadă din cauza
accesului dificil în spitale, au fost reluate.
”Cea mai mare problemă a pacienților cu afecțiuni
hepatice în acest moment este legată de accesul la tratament și la medicul
specialist. Situația devine critică! Avem din ce în ce mai multe plângeri de la
bolnavi, în special cei cronici, care nu știu cum să acționeze în lipsa unor
informații constante și clare din partea autorităților. Încurajăm pacienții
să-și contactez medicul curant (infecționist sau gastroenterolog) și să
stabilească cea mai bună soluție pentru a avea acces la tratament în condiții
de siguranță, mai ales în cazul investigațiilor ce trebuie realizate în spital.
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă
împotriva Hepatitelor facem apel la mobilizarea tuturor celor implicați, pentru
ca, împreună, să reușim să scoatem această boală din viețile noastre. România a
implementat multe lucruri bune în ultimii ani și este păcat să nu continuăm
aceste eforturi,” declară Marinela Debu,
președinte APAH-RO.
În 2016, Organizația Mondială
a Sănătății (OMS) a stabilit următoarele obiective de eliminare a hepatitelor
până în 2030: 90% reducerea incidenței, 90% persoane diagnosticate dintre cele
care au HVC, 80% din populația eligibilă cu HVC tratată, 65% reducerea
deceselor provocate de afecțiuni hepatice ale ficatului. România este printre
țările care s-au angajat în atingerea acestor deziderate.
Din păcate, studiul
”Câștigarea cursei de eliminare a hepatitei C”, realizat de Boston Consulting
Group (BCG) și publicat recent, arată că majoritatea țărilor este departe de
atingerea tragetului impus de OMS. Din cele 29 de țări analizate, printre care
și România, doar 10 ar putea să îndeplinească obiectivul - Australia, Canada,
Franța, Germania, Islanda, Italia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie.
În cazul țărilor incluse în
studiu, mai puțin de 40% dintre persoanele cu HVC au fost testate. Rata de
tratament este insuficientă pentru a atinge obiectivul OMS, doar 55% până în
2030 versus 80% cât a fost stabilit. Pentru atingerea targeturilor, cazurile
diagnosticate ar trebui să crească cu 7% anual peste valoarea inițială din
2015, în timp ce numărul persoanelor tratate în fiecare an ar trebui să crească
cu 25% în următorii 10 ani.
Recomandarea specialiștilor
BCG este ca țările să adopte o strategie bazată pe două aspecte: grupurile
aflate la risc - persoane care îți administrează droguri injectabile, bărbați
care fac sex cu bărbați, populație migratoare și populații de aceeași vârsta -
și modelul de asistență medicală ce trebuie să includă abordarea one-stop-shop,
modelul test-and-treat, o descentralizare a serviciilor la nivelul comunității
pentru a atinge grupurile la risc și echipe multidisciplinare (personal medical
și non-medical).
În cazul României, ne putem
lăuda cu planul strategic adoptat anul trecut și cu intenția de a monitoriza
fiecare inițiativă desfășurată, dar ne lipsește încă un registru național al
pacienților și nu este foarte clar dacă anul 2030 reprezintă termenul limită în
procesul de eliminare a hepatitelor.
În
aceste condiții și ținând cont de situația internațională actuală, APAH-RO
propune o serie de măsuri concrete care să vină în sprijinul bolnavilor cu hepatite din România:
- Urgentarea soluțiilor pentru ca pacienții să aibă acces la inițierea terapiei antivirale.
- Pacienții testați pentru COVID-19 să fie testați și pentru hepatită. Astfel vor fi acoperiți și pacienții neasigurați, o problemă la care nu s-au găsit încă soluții.
- Să crească numărul centrelor unde medicii pot iniția tratamentul.
- Să se ofere șansa de a prescrie terapia antivirala și altor specialități (de exemplu medicina internă).
- Medicii
de familie să fie încurajați și sprijiniți să facă testare. Markerii virali să
fie introduși în evaluarea anuală a fiecărui pacient.
- Să
existe o pagină/ un site unde Ministerul Sănătății să anunțe săptămânal
spitalele care primesc pacienții cu boli cronice.
În
perioada 27 iulie-02 august 2020, APAH-RO va împărți pliante și kit-uri de
igienă conținând: pastă de dinți, săpun și dezinfectant pacienților cu
afecțiuni hepatice prin intermediul cabinetelor medicilor de familie din
București, Brașov, Turda, Giurgiu si Iasi. De asemenea, asociația va desfășura
campanii de informare on-line pentru a încuraja testarea și a susține accesul
la investigații și tratament.
APAH-RO a semnat scrisoarea
deschisă inițiată de World
Hepatitis Alliance prin care să se facă presiuni asupra guvernelor de a
respecta termenul de eliminare stabilit pentru 2030. Asociația îndeamnă pacienții,
familile acestora, publicul în general să se alăture acestui demers - https://www.nohep.org/2020whdletter/?utm_source=mailchimo&utm_medium=email&utm_campaign=WHD_letter&utm_content=Su. După Ziua
Mondială de Luptă împotriva Hepatitelor a cărei dată oficială este 28 iulie,
scrisoarea va fi trimisă fiecărui Ministru al Sănătății din lume.
OMS
precizează că 256 milioane de persoane
trăiesc cu hepatită cronică B și 71 milioane cu hepatită cronică C. Accesul
la testare este limitat, doar 9% dintre
cei cu hepatita B și 20% dintre cei cu hepatita C fiind conștienți de
infectare. Anual, la nivel mondial, hepatita cauzează 1,4 milioane de
decese. România se află pe locul doi, după tuberculoză, în privința numărului
deceselor cauzate de boli infecțioase.
„În Regiunea
Europeană OMS, 15 milioane de persoane au hepatita B și aproape tot atât (14
milioane) au hepatita C, iar peste două treimi din cazuri se înregistrează în
Europa de Est și Asia Centrală. Îngrijorător este numărul estimat în creștere de
decese la nivel global cauzate de hepatite. Principalii factori de risc includ
utilizarea de droguri injectabile, infecția HIV, transfuziile de sânge, dar și
penitenciarele și infecțiile nosocomiale.
Hepatita poate
afecta pe oricine, iar majoritatea cazurilor de hepatită sunt asimptomatice. De
aceea, recomandarea noastră este să vă informați la medicul dvs. de familie și,
dacă faceți parte din categoriile cu grad înalt de risc, să vă testați.
Tratamentul este eficient. În ceea ce privește hepatitele A și B, vaccinarea
este esențială în eliminarea acestei boli. Datele arată că doza de vaccin
împotriva hepatiei B efectuată la naștere este foarte
eficientă în reducerea incidenței și prevalenței hepatitei B.
OMS recomandă 3 pași-cheie în aborarea hepatitelor: servicii integrate centrate pe pacienți, accesibile tuturor, crearea de parteneriate cu OMS, societatea civilă și sectorul privat, și aplicarea unor acțiuni concrete adaptate contextului național, în conformitate cu planurile naționale,” precizează Dr. Miljana Grbic, șefa Biroului OMS pentru România.