La începutul lunii ianuarie, noul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, a prezentat obiectivele MS pentru anul 2010. Nemulţumit de bugetul alocat şi dificultăţile prin care trebuie să treacă sistemul sanitar, staff-ul MS a expus obiectivele stringente pentru noul an: descentralizarea, identificarea unor surse suplimentare de finanţare a sistemului, informatizarea, reforma structurală a sistemului medical cu punct de plecare medicina primară.
Asemeni tuturor segmentelor economiei naţionale, şi sistemul sanitar va avea de înfruntat un an destul de dificil în ceea ce priveşte administrarea bugetului de criză care i-a fost alocat. În 2010, MS are de cheltuit o sumă de 4191,6 milioane lei, ceea ce înseamnă o diferenţă de 1006,4 milioane de lei faţă de necesităţile sistemului. Resursele cresc la un singur capitol: anul acesta s-ar putea aloca mai mulţi bani pentru achiziţionarea de ambulanţe, a declarat ministrul sănătăţii. “Vom avea dificultăţi în susţinerea programelor de sănătate (82% faţă de 2009), a programelor de investiţii în infrastructură şi în aparatură medicală (53% faţă de 2009). De asemenea, ne vom confrunta cu probleme în asigurarea necesarului de medicamente şi materiale sanitare în unităţile de primiri urgenţe (UPU) - (50%) şi cele de transfuzie sanguină (50%). Totuşi, am speranţa că vom putea corela finanţarea cu nevoile sistemului sanitar, dar, pe de altă parte trebuie să şi eficientizăm folosirea resurselor financiare în sistem” a declarat ministrul.
Reforma structurală a sistemului sanitar
În anul 2010 se va regândi plata medicilor de familie per capita, adică în funcţie de numărul pacienţilor înscrişi pe liste, iar medicul va fi retribuit în funcţie de serviciul medical prestat pacientului. Reformarea sistemului de medicină primară va fi regândită asemănător cu sistemul de urgenţă 112. În fiecare judeţ va fi înfiinţat câte un call-center (de tip sistem de urgenţă 112), la care cetăţeanul poate apela, atunci când are nevoie de o consultaţie de la medicul de familie, la ambulatoriu de specialitate sau la spital. Pacientul va fi îndrumat pentru consult de personalul de la call-center către un cabinet de medicină de familie, în funcţie de distanţa la care se află şi de disponibilitatea medicului. Medicul de familie va fi conectat la call-center printr-un sistem informatizat, va avea o cartelă pe care o va introduce în sistem în momentul prezentării la cabinet.
Descentralizarea spitalelor va reprezenta unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Sănătăţii pentru anul 2010. Se are în vedere transferul unităţilor sanitare publice la administraţia locală până la 1 iulie 2010. De asemenea, MS va crea cadrul legislativ necesar pentru implementarea şi în sistemul sanitar a managementului corporatist. Astfel, 3-4 spitale vor putea fi conduse de către un manager sau de o firmă de management specializată. “Gândim o strategie cu măsuri pe termen scurt şi mediu pentru stoparea migraţiei medicilor tineri. Vom încerca să dăm o siguranţă medicului rezident prin asigurarea unui loc de muncă după terminarea studiilor. În colaborare cu alte ministere, avem în vedere şi alte măsuri complentare cum ar fi asigurarea gratuită a unei locuinţe. De asemenea, vom elabora un program pentru susţinerea medicilor în mediul rural, acolo unde asistenţa medicală este deficitară”, a menţionat ministrul Sănătătţii Attila Cseke
Cardul Naţional de Sănătate
O altă prioritate a MS o reprezintă informatizarea sistemului prin introducerea cardului naţional de sănătate care va fi funcţional de la 1 ianuarie 2011. Cardul reprezintă un mijloc de reducere a birocraţiei în sistem, a anunţat ministrul Cseke. El spune că cetăţenii nu vor mai avea nevoie de adeverinţe care să ateste că sunt plătitori de asigurări, pe acest document urmând să se găsească toate datele privind dovada calităţii de asigurat, dar şi istoricul bolilor şi al tratamentelor. Mai mult, angajatul poate verifica dacă angajatorul a plătit contribuţia la asigurările de sănătate
Taxa pe produsele fast-food
Din cauza fondurilor insuficiente, MS a hotărât să introducă o taxă pe produsele fast-food, similară taxei pe viciu, iar sumele colectate să fie utilizate pentru suplimentarea bugetului necesar derulării programelor de sănătate şi a celor de investiţii în infrastructura din sistem. Aceasta este o altă prioritate a anului 2010, o soluţie de criză care ar putea aduce venituri în contul instituţiei de la 1 martie 2010. Ca urmare, băuturile carbogazoase, shaorma sau dulciurile ar putea fi mai scumpe. Suma strânsă din vânzarea de cartofi prăjiţi şi chipsuri va fi utilizată pentru suplimentarea fondurilor din spitale şi din programele naţionale de sănătate. Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conţinutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum şi cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern. Producătorii şi analiştii economici avertizează că o astfel de taxă va duce la creşterea preţurilor şi la scăderea consumului, iar medicii nutriţionişti nu văd cu ochi buni măsura taxării suplimentare a produselor de fast-food şi de patiserie şi nu cred că aceasta va duce la o scădere a ratei obezităţii în România, a numărului de diabetici sau de cardiaci.
Asiguraţi şi neasiguraţi CAS - noi reglementări
“Este o inadvertenţă în sistem, în condiţiile în care există cinci milioane de plătitori la fondul de asigurări de sănătate şi peste 10 milioane de neasiguraţi care primesc servicii. Există multe categorii excluse de la plata acesteia, trebuie revizuită lista lor şi nu mă refer la elevi sau studenţi care nu au venituri, la pensionari pentru care plăteşte Ministerul Muncii sau la categoriile pentru care plăteşte Autoritatea pentru persoane cu handicap. Este necesar să se analizeze posibilitatea de a se aloca la Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate sumele aferente celor 10 milioane de persoane care se găsesc în categoriile speciale şi nu plătesc asigurări de sănătate, dar care beneficiază de serviciile de sănătate” a declarat Attila Cseke, ministrul Sănătăţii. Astfel, se are în vedere realizarea unui sistem de asigurări în care Casa de Asigurări de Sănătate să încheie contract cu fiecare asigurat în parte pentru plata serviciilor gratuite de care beneficiază, astfel încât cetăţeanul să ştie ce servicii sunt acoperite din asigurările de sănătate.
Menţinerea sistemului clawback
Pentru deblocarea situaţiei financiare din sistemul sanitar, Ministerul Sănătăţii va implementa mecanismul financiar de tip clawback.
“Clawback” este un sistem prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente, care desfac produse pe piaţa românească, vor contribui la finanţarea sistemului public de Sănătate cu 5% până la 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor. Grila de contribuţie va fi progresivă şi va duce la scăderea efortului financiar public pe măsura creşterii volumelor de medicamente achiziţionate. Este estimată o colectă de aprox. 600 milioane de lei annual din sistemul de clawback.
Screening pentru cancerul de colon şi de prostată: noi programe de sănătate
Ministrul a analizat programelor de sănătate existente şi a subliniat că unele vor fi păstrate, altele, reorganizate şi că intenţionează să introducă programe noi, în funcţie de fondurile disponibile. De aceea, într-un an fără bani, o atenţie deosebită trebuie acordată programelor naţionale de prevenire a îmbolnăvirilor, a mai spus eş. « Vom face funcţionale programele de screening pentru cancerul de col uterin şi cel mamar mamar. Programele trebuie să fie cât mai accesibile, motiv pentru care se va aloca o sumă importantă prevenţiei. Vom introduce şi noi programe de sănătate ca, de exemplu, programul de screening pentru cancerul de colon şi de prostată şi programul pentru fertilizare in vitro. Un alt proiect început pe care îl voi continua este cel care vizează dotarea unităţilor prespitaliceşti” (Cseke Attila).
Maria Dobrescu
