Boală inflamatorie sistemică, cronică de cauză necunoscută, caracterizată prin uscăciunea gurii, ochilor şi a altor mucoase, asociată frecvent cu alte boli reumatice cu care are în comun diferite caractere autoimune (de exemplu, PR, sclerodermia, LES) şi în care limfocitele infiltrează mucoasele şi alte ţesuturi.
Diagnostic clinic.
Ochiul trebuie examinat pentru a se constata uscăciunea mucoasei. Testul Schirmer măsoară cantitatea de lacrimi secretată în 5 minute ca răspuns la iritaţia provocată de o bandeletă de hârtie de filtru plasată în sacul conjunctival sub fiecare pleoapă inferioară. O persoană tânără normală umezeşte 15 mm de pe fiecare bandeletă de hârtie. Hipolacrimaţia se instalează odată cu înaintarea în vârst. Cele mai multe persoane cu Sindrom Sjogren umezesc < 5 mm în 5 minute. Coloraţia oculară cu o picătură de soluţie de roşu bengal instilată intraocular este foarte specifică. În Sindromul Sjogren, porţiunea de glob ocular se colorează şi se observa triunghiuri roşii. Examinarea cu lampa cu fantă este de asemenea utilă.
Glandele salivare pot fi evaluate suplimentar prin măsurarea debitului salivar. Biopsia glandelor salivare minore labiale, uşor accesibile, confirmă diagnosticul atunci când se constată multiple aglomerări de limfocite .
Reactivitatea imunologică este caracteristică pentru Sindromul Sjogren cei mai mulţi pacienţi au niveluri crescute de anticorpi - globuline, proteine nucleare şi mulţi alţi constituenţi tisulari. Analiza de urină poate arăta o proteinurie, reflectant nefrită intestiţială.
Prognostic şi tratament.
Prognosticul în Sindromul Sjogren este frecvent legat de boala asociată de ţesutul conjunctiv, deşi afecţiunea este cronică şi moartea poate să survină prin infecţii pulmonare şi, rar, prin insuficienţă renală şi limfoame. Nu există un tratament specific al procesului de fond. Manifestările locale pot fi tratate simptomatic.
Complicaţii orale: xerostomia care favorizează apariţia calculilor ductali şi a cariilor dentare rapid extensive poate fi evitată prin asigurarea unui aport crescut de lichide în timpul zilei. Medicamentele care scad secreţia salivară trebuie evitate. Igiena orală perfectă şi măsurile profilactice stomatologice sunt esenţiale. Pilocarpina poate fi utilizată pentru stimularea secreţiei salivare doar dacă glandele nu sunt foarte atrofiate.
Afectarea ţesutului conjunctiv: deoarece afectarea ţesutului conjunctiv este moderată şi cronică, corticosteroizii şi imunosupresoarele sunt indicate doar în anumite situaţii. Iradierea şi medicamentele care măresc riscul bolilor limfoproliferative şi al infecţiilor trebuie evitate.
silviu
fiind o boala autoimuna, ca si altele enumerate pe aici, nu ar fi folositori FACTORII DE TRANSFER, care sunt excelenti imunomodulatori ???
Jan. 11, 2011, 6:11 p.m.alexandra raduta
buna ziua, din 2009 am fost si eu diagnosticata cu sindromul sjogren si as dori sa mai stiu si alta parere de la un alt dr specialist pt ca nu ma simt deloc bine va multumesc
July 1, 2011, 1:32 p.m.ghica doina
Am artrita reum. si Anti CCP 289,2-factor antinuclear o,32 Iau de peste un an Prednisone.Acum am semnele sindromului sjogren, gura ,ochii uscate, E posibil ca sindromul sa fie cauzat de tratamentul indelungat cu Prednisone ? am inceput sa-l scad dar am dureri,,,,
March 14, 2015, 3:33 a.m.Simona
Unde se face biopsia glandelor salivare minore? Multumesc,rnSimona
April 29, 2017, 3:05 p.m.