În ultimii ani, obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai importante preocupări de sănătate publică, prevalența sa atingând niveluri alarmante. În plus, pandemia de COVID-19 a accentuat această tendință.
Obezitatea este considerată o afecțiune complexă, rezultată din interacțiunea factorilor genetici, de mediu și stilul de viață.
Există numeroase aspecte care contribuie la obezitatea infantilă: socio-economice, stresul psihosocial, inactivitatea fizică și un aport caloric crescut. Cauzele endocrine sunt identificate în mai puțin de 1% din situații!
Indiferent de etiologia acesteia, obezitatea are ca rezultat acumularea excesivă de grăsime. Țesutul adipos servește ca un organ endocrin major, care secretă anumite molecule, unele dintre ele cu rol proinflamator. Astfel, devine responsabil pentru inflamația cronică de grad scăzut prezentă la persoanele obeze. Această stare afectează funcții importante din căile de reglare pentru glucoză, insulină și grăsimi.
Obezitatea afectează sănătatea, iar bolile asociate în cazul copiilor și adolescenților sunt bine cunoscute. Printre cele mai importante amintim: astm, hipertensiune arterială, tulburări de coagulare, afectarea rinichilor și a oaselor (coloană lombară, genunchi), reflux gastro-esofagian, iar din punct de vedere endocrinologic - diabet zaharat tip II, pubertate precoce, sindromul ovarelor polichistice la fete și hipogonadism la băieți. O mențiune aparte este necesară pentru afecțiunile psihologice frecvent asociate: stimă de sine scăzută, depresie, anxietate, tulburări de alimentație.
La adulți, obezitatea a fost legată de cataractă, glaucom, degenerescență maculară și retinopatie diabetică. Există, însă, mai puține date despre potențialele efecte oculare ale obezității infantile. Este cunoscută afectarea vaselor mici de sânge ale retinei (venule mai dilatate și arteriole mai înguste). Cauzele sunt reprezentate de creșterea unui hormon secretat de celulele adipoase, numit leptină, precum și starea proinflamatorie. Aceasta are ca marker nivelurile crescute de proteină C reactivă (CRP). Principalii factori de risc sunt circumferința mai mare a taliei și sedentarismul accentuat. Dislipidemia, rezistența la insulină și boala ficatului gras non-alcoolic, alte caracteristici comune la copiii obezi, afectează, de asemenea, microvascularizația retiniană.
Alte modificări sunt creșterea presiunii intraoculare (PIO) și subțierea straturilor fibrelor nervoase retiniene (SFNR), cu afectarea directă a nervului optic. PIO crescută poate fi cauzată de excesul de grăsime intraorbitală și creșterea presiunii venoase episclerale. PIO poate avea variații nefiresc de mari pe parcursul zilei, ce duc la afectarea nervului optic. Modificarea SFNR este rezultatul procesului inflamator cronic, iar grosimea lor poate deveni asimetrică între cei doi ochi. Acestea constituie semne importante și precoceale leziunilor retiniene!
Modificarea SFNR poate fi măsurată cu precizie cu ajutorul unei tehnici de ultimă generație - tomografia în coerență optică (OCT), care ne poate astfel obiectiva cel mai devreme riscurile obezității la copii.
Ar mai fi important de reținut că pierderea în greutate și schimbarea stilului de viață au un efect profund, pozitiv, nu numai asupra structurilor oculare, ci și la nivelul întregului organism!
None