Cristina Draganel
Diabetul zaharat este o boală metabolică, care afectează întregul organism, îndeosebi sistemul vascular, inclusiv la nivelul ochilor, dând naștere unor modificări specifice, numite generic Retinopatie Diabetică (RD). RD este o afecțiune a vaselor de sânge ce alimentează retina: ele devin subțiri, fragile, ceea ce permit ieșirea plasmei din vase în retină, ducând la apariția edemului macular; în plus, aceste vase de sânge nu mai reușesc sa aducă substanțele nutritive și oxigenul necesare retinei (apare așa-numita hipoxie), afectând-o și mai mult. Pacientul sesizează vedere încețoșată, neclară, „pete“ în câmpul vizual, estomparea culorilor și uneori deformarea obiectelor. Evoluția este progresivă, iar fără un tratament adecvat duce inevitabil la orbire.
Factorii de risc pentru progresia retinopatiei diabetice sunt reprezentaţi de tipul și durata diabetului zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, afectarea renală, anemia, fumatul, consumul exagerat de alcool.
Retinopatia diabetică are 2 forme distincte: forma neproliferativă (RDN) şi forma proliferativă (RDP), care se caracterizează prin apariția de neovase. Forma severă a retinopatiei diabetice neproliferative este aceea în care hemoragiile și exudatele devin mai numeroase și diverse. Retinopatia diabetică proliferativă reprezintă o complicație gravă a diabetului zaharat, ce poate evolua spre orbire în absența tratamentului adecvat.
Analiza periodică este esențială pentru a evalua dacă algoritmul implementat a oprit progresia ischemiei fără a degrada funcția vizuală. Protocolul de monitorizare se efectuează periodic, prima observație fiind îndeplinită înainte de PRP, ulterior la 3-6-9-12 luni post-laser.
Aplicarea algoritmului sus-menționat în practica postlaser la pacienții cu RDN forma severă/ RDP este asociată cu cîteva rezultate așteptate clinic: stabilizarea sau ameliorarea progresivă a indicilor perimetriei (în special la 6–9 luni). În contextul dat, acest management proactiv și personalizat, bazat pe dovezi, transformă tratamentul laser dintr-o procedură pur ablativă într-una de prezervare funcțională maximă.
Fotocoagularea panretinală (PRP) rămâne o intervenție esențială în RDN forma severă și RDP, însă poate induce constricția câmpului vizual și scăderea sensibilității retiniene periferice, cu impact funcțional relevant. În practica reală, minimizarea afectării câmpului vizual în urma fotocoagulării panretiniene (PRP) poate fi realizată prin optimizarea parametrilor tehnici ai laserului conventional (reducerea difuziei termice iatrogene), integrarea unei terapii farmacologice adjuvante, controlul factorilor sistemici și o monitorizare riguroasă la intervale prestabilite.
