Blefarospasmul
|
Dr. Grigorios Triantafyllidis
medic specialist oftalmolog |
“ Blefaro” în limba greacă înseamnă pleoapă, iar “spasm” înseamnă contracţie musculară necontrolată. Cu alte cuvinte, blefarospasmul este o contracţie spasmodică, involuntară şi necontrolabilă a muşchilor pleoapelor, frecvent manifestată la ambii ochi. Apare spontan, fără nicio cauză aparentă sau semn de avertizare. Durata fenomenului, care apare mai frecvent în timpul zilei, variază de la câteva minute până la câteva ore. Este o afecţiune destul de rară, cu prevalenţă de ~1/20000 de persoane.
Se manifestă deopotrivă la bărbaţi şi la femei de orice vârstă, dar copiii şi femeile de vârstă mijlocie au sensibilitate mai mare. Printre factorii care favorizează blefarospasmul se regăseşte stresul, fumatul sau expunerea pasivă la fumul de ţigară, consumul de cafea, oboseala, o anumită sensibilitate psihosomatică, iar dintre factorii externi, expunerea la aer condiţionat sau poluarea.
Blefarospasmul este des diagnosticat, greşit, ca alergie sau “sindrom de ochi uscat”. Afecţiunea nu este însoţită de dureri şi determină doar disconfort ocular. Persoanele cu blefarospasm au vedere normală. Când spasmul devine din ce în ce mai persistent, pacientul poate avea dificultăţi la menţinerea ochilor deschişi. Pacienţii cu blefarospasm sever nu trebuie să conducă maşina. Tipic, spasmul dispare de la sine, fără tratament.
Insă, există afecţiuni medicale serioase care se manifestă cu blefarospasm, ca de exemplu:
- reacţie adversă la anumite medicamente (tratament hormonal - estrogeni, benzodiazepine antipsihotice etc.);
- afecţiuni neurologice: boala Parkinson, scleroza multiplă, boala Wilson;
- paralizie facială periferică (atingerea nervului facial cu lăcrimare în cursul masticaţiei – sindromul “lacrimi de crocodil”);
- eroziune corneană, corpi străini, traumatisme oculare, care pot provoca blefarospasm acut;
- sensibilitate la lumină (fotofobie);
- blefarită, trichiazis;
- tulburări ale somnului;
- teren ereditar.
Blefarospasmul cedează ca intensitate sau chiar dispare când pacientul doarme sau se concentrează pe o anumită activitate.
Pentru a confirma sau a exclude o cauză medicală importantă a blefarospasmului, se recomandă un examen oftalmologic complet, dar şi un consult neurologic.
În general, se recomandă purtarea ochelarilor de soare. În anumite situaţii se administrează injectabil toxină botulinică (botox) în muşchiul orbicularis, care blochează stimularea nervoasă. În cazuri grave se apelează la intervenţia chirurgicală, prin care se îndepărtează un muşchi al pleoapelor (miotomie).
Comentarii
