Prof. Univ. Dr. Doina Catrinoiu
Obezitatea este astăzi recunoscută ca o boală cronică multifactorială, cu impact major asupra sănătății publice la nivel global. Cu o prevalență alarmantă și peste un miliard de persoane afectate, aceasta se asociază cu numeroase complicații severe, de la hipertensiune arterială și ficat gras, până la cancer și tulburări metabolice complexe. Evaluarea precoce și corectă a persoanelor cu exces ponderal este esențială pentru depistarea timpurie a comorbidităților și prevenirea evoluției acestora. Intervențiile asupra stilului de viață, alături de terapii moderne, pot reduce semnificativ riscurile și pot îmbunătăți prognosticul, subliniind necesitatea unor strategii eficiente de prevenție și management al obezității.
Obezitatea este recunoscută în prezent ca o boală cronică multifactorială, ce afectează o mare parte a populației globului. OMS estimează o prevalență de 39-49% a obezității sau supraponderii. În 2024 peste un miliard de oameni din lume trăiesc cu obezitate, aproape 880 de milioane de adulți și 159 de milioane de copii și adolescenți. Complexitatea acestei afectări metabolice, atrage dupa sine o patologie complexă, de la boli cardiovasculare, până la diverse forme de cancer, sau chiar tulburări neurologice. De aceea evaluarea persoanelor cu probleme de greutate este absolut necesară, aducând date importante privind afecțiunile asociate, de cele mai multe ori diagnosticate tarziu.
Obezitatea și hipertensiunea
Majoritatea pacienților cu obezitate au HTA, obezitatea fiind un factor de risc independent pentru hipertensiune. Mecanismele care leagă cele două patologii sunt complexe și produc rezistență la insulină și modificări structurale și funcționale renale.
Se produce compresiunea mecanică a rinichiului, determinată de acumularea intraabdominală a țesutul adipos, scade fluxul sanghin la nivelul tubilor renali.
Obezitatea și ficatul gras
Acumularea de țesut adipos la nivel hepatic apare frecvent la persoanele cu obezitate, reprezentând un mecanism adaptativ inițial, dar patologic ulterior, de stocare a excesului lipidic. Odata cu creșterea prevalenței obezității, a crescut în parelel și numărul persoanelor cu afectare hepatică, estimându-se în acest moment că aproximativ 30% din populație prezintă un grad de steatoză hepatică. Este posibil ca aceste date să fie subestimate, având în vedere că nu se face screening pentru bolile asociate obezității în general. Evoluția de la steatoza simplă către steatohepatită și ciroză se produce relativ repede, daca nu se iau măsuri legate de stilul de viață și eventual farmacoterapie. Riscul de carcinom hepatocelular este crescut, de aceea monitorizarea persoanelor cu obezitate și încărcare grasă hepatică este recomandată. Multiple mecanisme patogenice actionează sinergic, determinând afectarea hepatică în obezitate.
Insulinorezistența și dislipidemia în obezitate
Insulinorezistența și dislipidemia, ca verigi patologice conectate obezității, au un rol determinant în acumularea de țesut adipos în diverse organe, dar în special la nivel hepatic.
O primă evaluare prin teste de laborator poate arăta o creștere a raportului AST/ALT, hipoalbuminemie, precum și disglicemie. Pentru stadializare sunt necesare investigații complementare, care să arate gradul de fibroză deasemenea, o serie de investigații imagistice care sa confirme diagnosticul. Standardul de aur este reprezentat de puncția-biopsie, ce aduce informații prețioase, ajută la stabilirea conduitei terapeutice și la evaluarea prognosticului.
Scăderea în greutate amelioreaza considerabil steatoza hepatica. Este nevoie de o scadere de cel putin 10% pentru îmbunatățirea statusului metabolic. O scădere de 15% poate determina reversibilitatea acestui fenomen. De aceea, medicația folosită în diabetul de tip 2 cu beneficii pe greutate induce remisia steatozei și chiar regresia fibrozei.
Obezitatea și cancerul
Persoanele cu obezitate au risc de a dezvolta 13 tipuri de cancer. Cele mai frecvente sunt cancerele digestive, pe primul loc fiind adenocarcinomul, urmat de cancerul esofagian, dar și alte forme de cancer, precum cel de sân.
Factori alimentari și de stil de viață implicați în carcinogeneză
Au roluri importante alimentația hipercalorică și calitatea hranei. În general, stilul de viață este important pentru menținerea greutății, determinante fiind balanța energetică și efortul fizic. Excesul caloric crește riscul de proliferare celulară și de progresie tumorală. Consumul de alcool, excesul de alimente procesate, consumul excesiv de carne și scăzut de legume și fructe, se corelează cu riscul de cancer. Intervenția pe stilul de viață este esențială în prevenție, urmărind atât scăderea în greutate cât și minimalizarea riscului de cancer.
Hiperinsulinismul și proliferarea celulară
În obezitate, creșterea eliberării de insulină de la nivel pancreatic, ca urmare a scăderii sensibilității la insulină, va duce la un hiperinsulinism ce favorizează proliferarea celulară. Se cunosc efectele anabolice și antiapoptoice ale insulinei, dar efectele mitogenice (de proliferare celulară) se manifestă numai la concentrații suprafiziologice ale insulinei. În condițiile unei secreții crescute de insulină, aceasta se poate lega de receptorul responsabil de proliferarea celulară.
Pe de alta parte, obezitatea se caracterizează printr-un status proinflamator cronic, ce duce la eliberarea de cytokine, care ar putea fi initiatorul procesului carcinogenetic.
Prevenția cancerului prin controlul greutății
Controlul greutății prin implementarea unui stil de viață sănătos este un mijloc eficient pentru prevenirea unor forme de cancer. Consumul crescut de legume și fructe proaspete, renunțarea la alcool, fumat, fast-food, efortul fizic regulat, sunt mijloace necostisitoare și cu beneficii importante asupra stării de sănătate a populației. Implementarea acestor măsuri necesită programe de sănătate eficiente pentru controlul greutății corporale, care trebuie să se adreseze în mod special tinerilor, avand în vedere creșterea prevalenței obezității în rândul copiilor și adolescenților.
Stabilirea unor obiective legate de controlul obezității și riscului de complicații este necesar pentru starea de sănătate a unei populații.
Este esențial ca diferitele comorbidități asociate cu obezitatea să fie identificate la timp, pentru a adopta un plan de management eficient. Implementarea ghidurilor în practica curentă este necesară, iar diseminarea informațiilor poate crește rata de succes în controlul greutății și scaderea complicațiilor.
