Dr. Andrei Filip
Pentru foarte mulți oameni, ochelarii sau lentilele de contact nu mai sunt doar un ajutor pentru vedere, ci o obișnuință. Unii pacienți poartă ochelari de când se știu, alți pacienți i-au primit „în dar” mai târziu, odată cu anii. Sunt utili, necesari și, de cele mai multe ori, indispensabili. Și totuși, aproape fiecare pacient îmi spune, la un moment dat, același lucru: „Mi-ar plăcea să văd bine fără ei.”
Dorința aceasta apare în situații foarte concrete: la sport, la volan, în activități solicitante sau pur și simplu dimineața, când ai vrea să vezi clar din prima clipă, fără să cauți ochelarii pe noptieră. Chirurgia refractivă a apărut tocmai ca un răspuns medical la această nevoie, fiind astăzi o opțiune pentru corectarea anumitor defecte de vedere, atunci când este indicată corect și realizată în condiții de siguranță.
În rândurile de mai jos, vreau să explic ce este chirurgia refractivă, cui i se adresează, ce presupune evaluarea preoperatorie și care sunt limitele reale ale acestor proceduri, astfel încât fiecare pacient să poată lua o decizie informată și asumată.
Ce este chirurgia refractivă?
Chirurgia refractivă cuprinde un set de proceduri oftalmologice care urmăresc corectarea dioptriilor prin remodelarea corneei sau prin alte metode chirurgicale, cu scopul de a îmbunătăți vederea fără ochelari sau lentile de contact. Vorbim despre intervenții medicale bine studiate, realizate după protocoale clare și în urma unor investigații amănunțite, nu despre soluții universale sau promisiuni nerealiste.
Defectele de vedere, numite medical vicii de refracție, care pot fi luate în considerare pentru corecție chirurgicală sunt miopia, hipermetropia, astigmatismul și prezbiopia.
Cui i se adresează chirurgia refractivă?
Eligibilitatea pentru chirurgia refractivă se stabilește întotdeauna individual. Nu există două evaluări identice, pentru că nu există doi ochi identici. Ținem cont de vârstă, de tipul dioptriilor, de grosimea și forma corneei, de starea generală a ochilor și de eventualele afecțiuni asociate.
În practică, discutăm despre chirurgie refractivă la pacienți cu dioptrii stabile, care nu prezintă boli oculare active și care înțeleg corect ce poate și ce nu poate oferi o intervenție chirurgicală. La fel de important este stilul de viață: cât de mult solicită vederea, ce activitate profesională are pacientul și ce așteptări are, în mod realist, de la rezultatul intervenției. Toate aceste detalii contează și sunt discutate deschis.
Principalele tehnici utilizate în chirurgia refractivă
Chirurgia refractivă nu înseamnă o singură procedură „standard”. Există mai multe tehnici, fiecare cu indicații precise. Procedurile cu laser, precum SMILE, FemtoLASIK, LASIK, PRESBYOND, PRK sau LASEK, presupun remodelarea corneei pentru corectarea dioptriilor. Diferențele dintre ele țin de modul în care este abordată corneea și de particularitățile anatomice ale fiecărui ochi. Aceste tehnici pot corecta miopia, hipermetropia, astigmatismul și prezbiopia.
SMILE este considerată o tehnică blândă pentru ochi, cu o recuperare rapidă în majoritatea situațiilor, motiv pentru care este frecvent luată în calcul atunci când condițiile o permit. Alegerea ei nu este însă automată, ci rezultatul unei evaluări atente.
Pentru pacienții care se confruntă cu prezbiopia (dificultatea de a vedea clar la aproape care apare odată cu înaintarea în vârstă) există soluții dedicate, precum PRESBYOND. Această tehnică folosește laserul pentru a crea un echilibru funcțional între vederea la distanță și cea de aproape, adaptat fiecărui pacient. În acest caz, discuția despre stilul de viață și nevoile zilnice este esențială.
Există și situații în care corecția cu laser nu este indicată. În aceste cazuri, se pot lua în considerare alternative precum implantarea de lentile intraoculare (ICL), procedură care presupune introducerea unei lentile suplimentare în interiorul ochiului, păstrând cristalinul natural. Această opțiune este discutată mai ales la pacienți cu dioptrii mari sau cu anumite particularități corneene. De asemenea, în unele cazuri, mai ales la pacienți aflați la vârsta prezbiopiei sau atunci când cristalinul prezintă modificări, se poate indica schimbarea cristalinului natural cu unul artificial, procedură cunoscută sub denumirea de PRELEX (Presbyopia Lens Exchange) și RLE (Refractive Lens Exchange).
Indiferent de tehnică, alegerea se face întotdeauna individual, pe baza investigațiilor preoperatorii și a recomandării medicale personalizate. Nu există o soluție care să se potrivească tuturor.
Rolul evaluării preoperatorii
În cadrul evaluării preoperatorii realizăm investigații detaliate care ne ajută să stabilim dacă intervenția este sigură și potrivită pentru pacient. Analizăm structura corneei, calitatea filmului lacrimal, dimensiunea pupilei și alte elemente care pot influența rezultatul postoperator.
Pe baza acestor date, medicul oftalmolog poate recomanda o anumită tehnică sau, în unele situații, poate spune că soluția chirurgicală nu este indicată. Le explic adesea pacienților că și acesta este un răspuns corect din punct de vedere medical, pentru că scopul nu este intervenția în sine, ci păstrarea unei vederi sănătoase pe termen lung.
Ce presupune intervenția propriu-zisă
Procedurile de chirurgie refractivă sunt intervenții minim invazive, de scurtă durată, realizate în majoritatea cazurilor fără durere, cu anestezie locală sub formă de picături. Pacientul este conștient pe tot parcursul intervenției, iar confortul este, de regulă, ridicat, în funcție de fiecare pacient. Tehnica utilizată este aleasă în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Chiar dacă intervenția în sine este rapidă, actul medical nu se încheie în sala de operație. Monitorizarea postoperatorie și respectarea indicațiilor medicale sunt esențiale pentru o evoluție corectă.
Recuperarea și adaptarea vederii
Recuperarea după chirurgia refractivă diferă de la un pacient la altul și de la o tehnică la alta. Unii pacienți observă o îmbunătățire a vederii într-un timp relativ scurt, alții au nevoie de mai mult timp pentru adaptare. În această perioadă pot apărea senzații tranzitorii, precum uscăciunea oculară sau mici fluctuații ale clarității vizuale, aspecte despre care discutăm încă dinaintea intervenției. Consultațiile de control ne permit să urmărim evoluția și să ajustăm tratamentul postoperator atunci când este necesar. Comunicarea deschisă dintre medic și pacient rămâne esențială.
Chirurgia refractivă este astăzi o opțiune medicală pentru corectarea anumitor defecte de vedere, atunci când este indicată corect și realizată în condiții de siguranță. Informația corectă, evaluarea riguroasă și așteptările realiste sunt baza unei decizii responsabile. Fiecare pacient este diferit, iar soluția potrivită se stabilește individual, cu un obiectiv comun: menținerea unei vederi funcționale și sănătoase pe termen lung.
