Este o maladie complexă, caracterizată prin apariţia de autoanticorpi (anticorpi îndreptaţi împotriva unor structuri proprii organismului uman) responsabili de o serie de afectări multiorganice caracteristce acestei boli.
Pentru că evoluţia bolii cunoaşte grade diferite de severitate, perioade de relativă acalmie şi perioade de acutizare, prin afectarea unor organe (tegument, rinichi, sistem nervos etc.), tratamentul va fi individualizat .
Astfel, într-un puseu de boală, vor fi folosite medicamente în doze mari pe o perioadă de timp relativ scurtă, capabile să inducă remisiunea, urmând ca acestea să fie scăzute treptat până la o doză minimă capabilă să menţină remisiunea. De asemenea, nu trebuie uitate medicamentele care minimizează efectele adverse ale terapiilor remisive sau medicamentele care tratează comorbidităţile (afecţiuni simultane, paralele).
Odată pus diagnosticul de LES, pacientul trebuie instruit cu privire la câteva măsuri generale de tratament: interzicerea expunerii la soare, purtarea unor pălării de soare cu boruri largi în anotimpul cald, folosirea articolelor de îmbrăcăminte cu mânecă lungă sau folosirea cremelor de protecţie solară cu factor de protecţie minim 50, evitarea unor medicamente (psoralen, tetracicline, anticoncepţionale orale care conţin estrogeni), evitarea unor vaccinuri. De asemenea, pacientele trebuie sfătuite cu privire la măsurile contraceptive de ales în situaţia unei boli active, pentru că o sarcină în această perioadă prezintă un risc crescut în special pentru mamă, dar si pentru făt.
Tratamentul medicamentos trebuie să ţintească diferitele zone în care se produc manifestările clinice ale bolii: cutanate, musculoscheletale, hematologice, renale, cardiopulmonare, neurologice.
Boala beneficiază de medicamente clasice, piatra de temelie fiind în continuare corticosteroizii, sau de terapii noi, inovatoare, aşa-numitele terapii biologice, care din păcate nu au încă rezultate la fel de spectaculoase cum au deja în Poliartrita Reumatoidă.
Nu trebuie uitate efectele adverse ale gluco-corticoizilor: infecţii, osteoporoză, diabet, hipertensiune, cataractă, ateroscleroză accelerată, sindrom Cushing. Astfel, se recomandă suplimentele de calciu, vitamina D, potasiu.
Trebuie menţionată importanţa relaţiei dintre medic şi pacient în tratamentul acestei boli. Având în vedere gravitatea bolii, durata lungă a terapiei (uneori toata viaţa), apariţia pe parcursul bolii a diferitelor complicaţii legate de boală sau de reacţiile adverse ale tratamentului, trebuie dezvoltată o relaţie deschisă, bazată pe încredere şi comunicare.
