Dr. Celina Stafie
Neurofeedback-ul este un tip specific de biofeedback care oferă o imagine directă asupra activității creierului. Pe de altă parte, biofeedback-ul cuprinde o varietate de terapii utilizate pentru a ajuta pacienții să folosească conexiunea minte-corp pentru a ajunge la o stare profundă de relaxare. Odată ajunși în această stare, pacienții pot învăța să controleze mai bine răspunsurile involuntare ale corpului la stres, care, la rândul lor, pot ajuta la atenuarea simptomelor asociate cu o mare varietate de afecțiuni și tulburări, inclusiv stres/anxietate, depresie, sindrom de stres post traumatic (PTSD), afecțiunile alergice cronice, precum astmul bronșic, dermatita atopică, urticaria cronică spontană sau forma colinergică a urticariei, boli autoimune degenerative.
Experiența clinică arata rezultate promițătoare, menținute pe termen lung, în bolile cronice asociind anxietate de adaptare, crescând pragul de reactivitate psihică, atenuând nivelul de stres, cu îmbunătățirea toleranței fata de acceptarea diagnosticului și al tratamentului cronic.
Neurofeedback-ul sau neuromodularea (NFB) este procesul de autoreglare a undelor cerebrale din sistemul nervos central, periferic sau autonom, într-o succesiune de inhibare - stimulare – modificare = reglare. Prin aceste antrenamente, creierul învață să își autoregleze activitatea electrică, îmbunătățind funcționarea sistemului nervos.
Neurofeedback-ul este utilizat pentru ameliorarea unor simptomatologii prezente în autism, ADHD, sindrom Asperger, sindrom Down, întârziere în dezvoltare, tulburări psihice, tulburări neurologice, tulburările de somn, dar și pentru îmbunătățirea performanței mentale.
Pentru a înțelege cum se realizează o ședința de neurofeedback, în practică, contează să înțelegem cum funcționează creierul, ce unde cerebrale se activează în momentul acțiunii stresului, ce unde cerebrale predomină când apare inflamația cronică în corp și cu ce unde cerebrale avem de lucrat prin neurofeedback, atunci când boala cronică generează în timp mediatorii inflamației, care vor duce la o stare cronică de “luptă sau fugi”, cu descărcare de dopamină, adrenalină, noradrenalină și cortizol.
Există cinci tipuri de unde cerebrale: alfa, beta, gamma, delta și theta. Fiecare are o frecvență diferită și poate să fie măsurată printr-un EEG (electroencefalogramă).
Undele cerebrale sunt oscilații electrice produse de activitatea neuronilor din creier și sunt clasificate în funcție de frecvența lor (Figura 1):
1. Delta (0.5 – 4 Hz) – predominante în somn profund.
2. Theta (4 – 8 Hz) – asociate cu relaxarea profundă, stările de visare și creativitatea.
3. Alpha (8 – 12 Hz) – corelate cu starea de relaxare și vigilență calmă.
4. Beta (12 – 30 Hz) – legate de gândirea activă, concentrarea și rezolvarea problemelor.
5. Gamma (30+ Hz) – asociate cu procesele cognitive complexe și conștiința extinsă.
Cum acționăm asupra undelor cerebrale, pentru a le putea calma, stimula, în general, pentru a le modifica spre starea de bine a creierului?
Monitorizarea activității creierului se face prin plasarea electrozilor pe scalpul pacientului, ca în figura 2, pentru a măsura activitatea electrică a undelor cerebrale în timp real. Feedback în timp real se obține prin vizualizarea în timp real de către pacient și medic într-un soft destinat înregistrării neurofeedbackului, în care creierul primește semnale (vizuale, auditive și tactile) pentru autoreglare și reacționează în funcție de starea lui de alertă, de echilibru, de suprastimulare, sau de relaxare. Are loc astfel a treia etapă, cea de învățare prin recompensă. În această etapă, creierul începe să-si regleze activitatea pentru a menține un tipar sănătos, generand și menținând stări cerebrale dorite (cum ar fi starea de relaxare sau concentrare).
Controlul undelor cerebrale se face prin procesul de neurofeedback, acesta permite antrenarea undelor cerebrale pentru a promova relaxarea, concentrarea și echilibrul emoțional. Aceste stări pot reduce răspunsurile de stres și pot ajuta la reglarea reacțiilor inflamatorii ale corpului, prin reglarea activității sistemului nervos autonom.
Reglarea reacțiilor imune: Prin antrenarea creierului să regleze activitatea undelor cerebrale, neurofeedback-ul poate influența indirect răspunsurile imune și poate ajuta la reducerea inflamațiilor asociate cu alergiile.
Mecanismele prin care neurofeedbackul intervine în scăderea inflamației alergice sunt reducerea stresului și a anxietății. Multe afecțiuni dermatologice cronice (eczema, psoriazisul, dermatita sau urticaria), sunt induse, sau agravate de stres. Neurofeedback-ul ajută la reglarea activității cerebrale și la îmbunătățirea gestionării lui.
Prin învățarea modului de a reduce activitatea undelor cerebrale asociate cu stresul (precum undele beta), neurofeedback-ul poate contribui la o reducere a răspunsului emoțional la stres, ceea ce poate atenua simptomele dermatologice.
Reglarea răspunsului inflamator înseamnă că, prin sesiuni repetate de NFB se poate antrena creierul, încât să regleze activitatea undelor cerebrale care favorizează relaxarea și reducerea inflamației, NFB poate influența indirect procesele biologice care stau la baza unor afecțiuni precum dermatita atopică
Efectele NFB asupra afectiunilor cronice alergice pot fi sintetizate în:
1. Ameliorarea simptomelor alergiilor: Neurofeedback-ul poate fi util în reducerea simptomelor alergiilor prin reglarea activității cerebrale implicate în răspunsurile imunologice. În acest sens, neurofeedback-ul poate ajuta la controlul reacțiilor de hipersensibilitate care duc la simptome alergice (cum ar fi congestia nazală, strănutul sau inflamația).
2. Reducerea stresului asociat cu alergiile: Alergiile pot genera stres psihologic semnificativ, mai ales în cazul simptomelor severe sau a reacțiilor alergice acute. Neurofeedback-ul poate ajuta pacienții să învețe tehnici de relaxare care reduc activitatea cerebrală asociată cu răspunsurile de stres, ceea ce poate duce la o reducere a severității simptomelor alergice.
3. Reglarea reacțiilor imune: Reducerea inflamației – Alergiile sunt reacții exagerate ale sistemului imunitar care duc la inflamație cronică.
4. Îmbunătățirea somnului: Mulți pacienți cu afecțiuni dermatologice se confruntă cu probleme de somn, din cauza disconfortului sau pruritului. Neurofeedback-ul poate ajuta la îmbunătățirea calității somnului, ceea ce este esențial pentru procesul de regenerare a pielii.
5. Reducerea pruritului: În cazul unor afecțiuni precum eczema sau psoriazisul, pruritul scade calitatea vieții. NFB-ul poate ajuta la reducerea senzației de mâncărime, prin reglarea percepției acestuia.
Beneficiile neurofeedback ului sunt îmbunătățirea echilibrului emoțional și psihologic: se îmbunătățește starea emoțională a pacientului, îl ajută să își regleze răspunsurile emoționale, se reduce scorul de activitate al bolii și implicit, impactul psihologic al afecțiunii. Un alt beneficiu îl reprezintă creșterea autocontrolului și a conștientizării corporale, NFB ajută la creșterea conștientizării corpului, ceea ce duce la o mai bună gestionare a comportamentului în boală. De exemplu, pacienții care se confruntă cu un impuls de a se scărpina din cauza pruritului (mâncărimii) pot învăța să își controleze aceste impulsuri, prin tehnici de relaxare și autocontrol, dobândite prin neurofeedback.
Pentru un efect stabil și de durată, sunt necesare minim 30 de ședințe de NFB, cu o frecvență de 2-3 ședințe pe săptămână.
Prin NFB apelăm la activitatea de schimbare învățată a creierului, științific denumită neuroplasticitatea creierului. Principiul neuroplasticității este capacitatea creierului de a se modifica și adapta în urma experienței și a antrenamentului.
Învățare și consolidare: Neurofeedback-ul poate ajuta la reglarea activității cerebrale disfuncționale și poate îmbunătăți funcțiile cognitive, emoționale și comportamentale.
Menținerea progresului și evitarea regresiei: Ședințele regulate previn pierderea progresului obținut, permit creierului să învețe și să aplice noile modele de funcționare, încât să devină tipare stabile.
Studiile clinice și practica terapeutică: Majoritatea studiilor și experiența clinică arată că primele îmbunătățiri apar după 10-15 ședințe, dar schimbările devin semnificative și stabile după 30-40 de ședințe. În cazuri complexe, sunt necesare peste 60 de ședințe.
Simptomele de alergie cutanată și gastrointestinală ale copiilor sunt pozitiv și semnificativ asociate cu starea psihologică a mamelor (niveluri ridicate de anxietate și depresie), cu bugetul familial, interacțiunile sociale și tulburările de somn ale mamelor. Aceste constatări subliniază importanța unei abordări terapeutice cuprinzătoare și multidisciplinare pentru familiile afectate de alergii alimentare.
Sursa: Revista Medical Market – Alergologie și Imunologie Clinică 2026 (articol complet)
