Sef Lucr. Dr. Cozmin Mihai
Trăim într-o perioadă în care declinul cognitiv și demența au devenit unele dintre cele mai mari provocări ale medicinei moderne. În fața îmbătrânirii populației și a limitelor tratamentelor farmacologice, interesul s-a mutat tot mai mult spre factorii protectori ai funcției cognitive – acele elemente care pot încetini declinul, pot menține autonomia și pot conserva identitatea persoanei.
Cultura – în sensul participării active la lectură, teatru, muzică, operă, concerte, expoziții sau alte activități intelectuale și artistice – nu este doar un act recreațional. Din perspectivă neuropsihiatrică, cultura reprezintă o formă complexă de stimulare cognitivă, emoțională și socială, care activează simultan multiple rețele neuronale. Studiile din ultimele decenii arată că implicarea culturală regulată este asociată cu o funcție cognitivă mai bună, un risc mai scăzut de apariție al declinului cognitiv și a demenței. Acest efect este explicat prin conceptul de rezervă cognitivă: capacitatea creierului de a compensa modificările patologice prin utilizarea eficientă a rețelelor neuronale existente sau prin folosirea unor rețele alternative.
Teatrul narativ improvizat
Un alt studiu publicat în anul 2020 a avut ca scop evaluarea impactului intervenției de tip teatru narativ improvizat asupra persoanelor cu demență ușoară și moderată din centre rezidențiale. Au fost evaluate comunicarea verbală, afectul, implicarea socială și calitatea vieții. Au participat 90 de pacienți cu vârsta medie de 82 de ani, cu MMSE indicând stadiu ușor–moderat. Mini-Mental State Examination (MMSE) este un instrument rapid (5-10 minute), de 30 de puncte, utilizat clinic pentru a detecta deficitele cognitive (Alzheimer, demență) prin evaluarea orientării, memoriei și atenției. Un scor de sub 23 puncte indică de obicei o deteriorare cognitivă, fiind standardul în screeningul la vârstnici.
Intervenția a presupus un program de povestire creativă dezvoltat special pentru pacienții cu demență, bazat pe imagini ambigue (fotografii artistice), întrebări deschise cu accent pe imaginație, nu pe memorie factuală și fără corectarea „greșelilor”. Au fost folosite instrumente de evaluare a comunicării, a implicării active, frecvenței și duratei verbalizărilor, afectului, scale de măsurare a emoțiilor și un chestionar standardizat pentru măsurarea calității vieții la pacienții cu Alzheimer.
S-a observat o creștere semnificativă a numărului de intervenții verbale, a duratei de exprimare, a inițiativei conversaționale, a contactului vizual, dar și mai multă interacțiune între participanți cu o scădere a tendinței de izolare socială. S-au mai constatat o creștere a afectului pozitiv cu o reducere a episoadelor de apatie și o îmbunătățire semnificativă statistic, a calității vieții.
Audierea concertelor simfonice live
Un studiu din 2021 a avut ca scop evaluarea impactului participării la concerte simfonice live asupra adulților în vârstă, inclusiv un subgrup diagnosticat cu tulburare cognitivă ușoară. Au fost evaluate efectele muzicii asupra: funcției cognitive, stării emoționale, bunăstării psihologice și conectivității sociale. Durata studiului a fost de 6 săptămâni, iar intervenția a presupus 6 concerte live orchestrale, evaluarea având loc înainte dar și după program. Au participat aproximativ 65 de persoane vârstnice de aproximativ 60–85 de ani și au fost împărțiți în două grupuri: persoane fără afectare cognitivă și persoane cu tulburare cognitivă ușoară. Aceștia au participat la concerte simfonice live (muzică clasică), au ascultat un repertoriu complex (Beethoven, Mozart, Bach etc.) și au luat parte la: discuții post-concert, reflecții ghidate și interacțiuni sociale în grup. Durata fiecărui concert a fost de aproximativ 60–90 de minute. Instrumentele de evaluare au fost reprezentate de teste de atenție, memorie verbală imediată, memorie de lucru, fluență verbală, scale de dispoziție, scala depresiei geriatrice și chestionare de evaluare a sentimentului de apartenență la grup.
După doar 6 săptămâni s-a remarcat o creștere semnificativă a atenției susținute și o îmbunătățire în memoria verbală imediată, efectul fiind mai pronunțat la grupul cu tulburare cognitivă ușoară. De asemenea, s-a observat o creștere a afectului pozitiv cu reducerea simptomelor depresive ușoare, o creștere a interacțiunii sociale și diminuarea sentimentului de izolare.
Efectul muzicii corale
Un alt studiu din 2022 a evaluat efectul participării la cor comunitar asupra pacienților diagnosticați cu tulburare cognitivă ușoară. Au fost evaluate funcția cognitivă, simptomele depresive, nivelul de izolare socială și calitatea vieții. Au fost implicați 120 de participanți cu vârste cuprinse între 68 și 74 de ani cu diagnostic de tulburare cognitivă ușoară confirmat clinic, fără demență instalată și fără alte tulburări psihiatrice majore. Durata programului a fost de 6 luni, iar participanții au fost împărțiți în două grupuri: grupul de intervenție (cor clasic) și grupul de control (activități sociale non-artistice). Intervenția a presupus câte 2 sesiuni pe săptămână a câte 90 de minute fiecare, iar structura unei sesiuni a cuprins exerciții respiratorii și vocale (10–15 min), învățare secvențială de partituri (memorie auditivă + verbală), repetiție armonică în grup, integrare polifonică și discuții scurte despre semnificația pieselor. Evaluările cognitive utilizate au fost teste pentru memoria de lucru, fluență verbală și funcții executive. Evaluările s-au făcut la început, la 3 luni și la 6 luni.
S-au obținut rezultate mai bune la testele pentru memoria de lucru si funcții executive în grupul coral față de grupul de control. De asemenea, s-au remarcat reducerea semnificativă a simptomelor depresive, scăderea scorurilor de singurătate, creșterea interacțiunii sociale și creșterea sentimentului de apartenență socială comparativ cu grupul de control.
Concluzii
Participarea la activități culturale stimulează simultan multiple domenii cognitive, incluzând memoria, atenția, funcțiile executive, limbajul și procesele socio-emoționale precum imaginația și empatia. Din această perspectivă, cultura poate fi privită ca o intervenție non-farmacologică cu potențial neuroprotector, accesibilă, adaptabilă și cu impact pe termen lung. Astfel, promovarea participării culturale poate reprezenta o strategie relevantă pentru menținerea funcției cognitive pe termen lung.
